luni, 5 noiembrie 2018

MTB Pasul Predelus

Aveam o datorie de multi ani, sa reajung in Pasul Predelus. Dar cu ce? Pe calea terestre aveam 2 posibilitati: cu pasul dinspre Muntii Neamtului sau cu bicicleta. Si cum este destul de distractiv pe 2 roti, am reglat frinele, am legat sacul de dormit pe portbagaj si am plecat. Credeam ca este ultima sansa in acest an cu vreme uscata. Ultima data am trecut in iunie 2010 cu cetateanul Ciprian Teodorescu cind am constatat ca sint super santuri in apropierea Pasului Predelus(stiam de ele inca din aprilie 2010 cind am traversat singur Muntii Neamtului).
Album foto https://photos.google.com/album/AF1QipNvL-oxBPkb8HMeEvKxxemu3VGofBrH2JOTT5p4
Duminica 4 noiembrie 2018
Dimineata devreme pe la 7 si putin, pornesc gpsul. Prima parte merg pe linga soseaua nationala DN1.
Paralela 45
Nu a cazut bruma insa singele nu prea circula in degete chiar daca am manusi. Prima pauza de poza pe latitudinea de 45 Nord. Masinile incep sa circule spre Sinaia insa eu am banda mea. Urmeaza cale lunga pina la Banesti de unde fac dreapta in dorinta de a evita putin Cimpina si zona ascendenta spre iesirea catre Valea Doftanei. Vroiam sa trec pe vechiul pod, unul istoric, insa pe strazile din comuna Banesti am ratacit si nu am verificat gpsul.
M-am trezit pe un drum de carute care ducea spre deal si prin fata unei mici ferme.
Iata am ajuns la o intersectie de 3 drumuri unde sint 4 salcimi cu o troita si un Tico. Cotesc stinga si sint nevoit sa merg pe linga bicicleta. Drumul este bolovanos si ascendent. Pe stinga trec de o Dacie Papuc abandonata. Uf, ce bucla lunga pe aici.
Si intru in padure unde cobor o panta nisipoasa. Aud voci...iar mai sus ma intilnesc cu 4 oameni cu 1 ciine si topor.
Urc printr-o poiana incercind sa mentin linia drumului ce ar putea fi un offroad tare.
Intr-o sa fac stinga pe o carare mai lata si incep o coborire pina imi dau seama ca traseul este prea abrupt si ca nu sint pe gps.
Revin in saua de mai sus si regasesc drumul, niste sleauri adinci ce coboara spre liniile de tensiune si Cimpina. Anumite portiuni necesita mersul pe linga bicicleta si apasarea frinei. Sosesc pe la gardurile oamenilor ce au finete sau livezi si apoi un drum de piatra  ce da in asfalt si la casele oamenilor. Drumul in panta ma obliga sa apas maxim frinele care scirtiie groaznic.
Sosesc la podul vechi al Banestiului care are montate niste limitatoare de inaltime si latime, practic o poarta.
Imediat dupa pod cobor spre albia Doftanei unde prind un drum de caruta spre amonte. Imprejur sint multe gunoaie, semne de civilizatie needucata. Stiu ca si pe timpul socialismului se arunca dar parca nu asa peste tot. Oamenii de la sat aveau acest obicei, dar moloz sau obiecte sanitare vechi nu gaseai.
Iata o cataracta artificiala si cu pescari la Podul Telega. Trec pe sub pod pentru ca apoi sa continui pe linga o casa de tigani construita jumatate in inima dealului. Urmez drumul paralel, deseori bolovanos pina la Depozitul de busteni acum abandonat de pe drumul asfaltat spre Barajul Paltinul. Pina aici am facut 39km de la Ploiesti. Am intilnit si citiva enduristi care ocoleau probabil soseaua pe care mai sta politia.
In citiva km sosesc la celebrul tunel prin care am trecut in timpul comunismului. Linga albia riului o echipa de biciclisti se odihneste. Ei vor urca spre Brebu.
Numai eu sint incapatinat si imping greu la pedale.
La km 49 sosesc in apropierea barajului linga fostul Han Paltinul. Numai ruine si incredibil cum de nu a fost darimat pentru fierul vechi. Asfaltul proaspat parca ma impinge mai departe sa urc curbele temute.
Iata si noua Manastire Paltinul. Curbele nu dureaza mult, cam 1km si daca eram odihnit as fi putut urca intr-o singura bucata. Sus la Baraj este mare aglomeratie, la fel si la punctul de belvedere. Multa lume face picnic.
Bratul riului Paltinoasa
O zi calduroasa de noiembrie care te imbie la drumetie. Mai sus intru in satul Tesila care apartine de comuna Valea Doftanei. Citeva zone unde se urca ceea ce este extenuant pentru mine. Pe la km 60 intru in Traisteni unde este capatul liniei regulate.
fostul restaurant
Multi mesteri lucreaza pe la case iar magazinele gospodaresti sint deschise. Cale lunga pina la iesirea de pe asfalt unde iau decizia sa poposesc pentru a lua prinzul. Sint vizitat de 2 catei insa doar unul mai curajos primeste ceva mincare de la mine.
Fintinita Eroilor, seaca
Hai gata, inapoi pe bicicleta si pe drumul de piatra. Intilnesc si citiva enduristi, un rai aceasta zona, Grohotis, Baiului, Neamtului!!! Pina in Pasul Predelus ar fi inca 16km insa dupa oboseala acumulata cred ca ma voi opri dupa confluenta cu Valea Neagra. Nu am mai vazut de foarte mult timp apa curgind la Fintinita Eroilor asa ca trebuie sa continui pina aproape de V Neagra.
troita la confluenta cu Valea Neagra
Pe portiunile de coborire datorita socurilor si a problemelor la ghidajul lantului peste foi, lantul imi sare de 2 ori. Deci m-am lamurit ca nu pot cobori in viteza.
Poposesc la izvor si apoi pedalez sau imping bicicleta pina la iesirea din Catunul turistic al lui Zeghe unde este si un bar.
Aici este o baraca pe care o voi folosi ca loc de dormit dar pe terasa. Se intuneca devreme acum...incerc sa aprind aragazul insa pistonul pompei nu mai face presiune. Uups, inca nu am facut revizia de iarna si garnitura a sarit. Hai ca nu e chiar asa frig, cam 2grade noaptea pe teresa si ceva bruma pe afara.
Luni, 5 noiembrie 2018
Reusesc sa aprind primusul si sa pregatesc o supa.
A fost o noapte lunga intr-un sac de vara si sac de bivuac. Ma incalzesc nitel, string si plec la deal pe drumul forestier.
Incep cu o coborire apoi de-a lungul Riului Doftana pina la o noua conflenta intr-o poiana unde sint asezari de vara.
Aici apara semnul cu ursul. Hopa, hai sa vedem citi ursi voi saluta azi pe aici.
Din loc in loc opresc in bataia soarelui pentru a ma incalzi. Directia generala este pe la stilpi. Si cum era firesc, intilnesc tapinarii, taietorii de lemne care incarca un camion mare.
Groaznic...se taie ca in codru! Si tot acolo este o cladire gen bar si acolo vreo 2 ciini care latra la mine. Normal, sint ciudat, cu bicicleta, cine mai merge luni pe munte?
Dupa odihna de peste noapte, acum am ceva putere si pedalez pe forestierul care traverseaza torentul Riului Doftanita. Si iata ca aici ajung in punctul unde drumul incepe sa urce zdravan. Un ochi atent zareste un stilp de marcaj spre untele Paltinul.
Pasul Predelus, 80km din Ploiesti
Acum imping la bicicleta pe majoritatea serpentinelor insa in scurt timp poposesc la tinta mea PASUL PREDELUS, 1298M. Ufff, am reusit dupa 8 ani sa ajung la cumana apelor Doftanita Prahoveana cu cea Ardeleana.
Nu ma pot odihni pina nu cercetez locurile. Marcajele sint noi ceea ce este imbucurator. Adie vintul insa la firul ierbii este mai cald si cad prada leneviei. Planul de acasa s-a schimbat. Pe la ora 11 incep coborirea si am citeva pante pe care le cobor pe picioare.
Frinele, bagajul de pe portbagaj si panta accentuata sint factori ce determina sa cobor pe linga calul  meu tinind frinele.
In patul vaii opresc sa ajustez cablul frinelor si da, acum am frine mai eficiente. Camionul cu lemne a disparut insa cu siguranta va reveni. Iata si cum arata o mica pepiniera de conifere.

Pedalez spre Cimpina inapoi prin Comuna Valea Doftanei, o asezare de munteni.Urmeaza traversarea Satelor Traisteni si Tesila cu unele portiuni de catarare. In zonele umbrite este frig insa acum tinta mea este statia de tren din Cimpina intrucit nu este timp sa merg pe lumina pina la Ploiesti.
O pauza in zona lacului Paltinul este binevenita deoarece ieri a fost aglomeratie.
De ieri, de la plecare, am pedalat cu jacketa veche mammut, chiar daca am avut momente cind doream sa o scot, dar nu am facut-o fiindca nu aveam unde sa o pun.
Rucsacelul din spate a fost super plin, iar sacosa cu sacii de dormit ancorata de portbagaj era neincapatoare. Azi tot drumul a fost mai pustiu si implicit mai putin praf. Si, un lucru bun, au fost adunate gunoaiele ce au fost aduse pe lac.👧 Izvorul aflat la 50m aval de baraj este oprit, si asa curgea incet. Frinele ajustate lucreaza acum mai bine si prind curaj pe serpentinele de la baraj. Citiva ciini ce insotesc o turma de oi in zona Brebu-Voila au ceva treaba cu mine insa ii fluier si o lasa mai moale pe deasupra este si un cioban care striga la dinsii patrupezi. Traversez Municipiul Cimpina pe linga fosta rafinarie Steaua Romana(se pare ca prima data in functiune) si aleg varianta trenului fiindca se intuneca devreme si nu prea pot merge pe DN.
Demontez rotile si iau pe tren bicicleta pe bucati...
16:20 statia de tren Cimpina, si sui in tren spre Ploiesti. Din Predelus si pina la tren am facut 50km
Oarecum satisfacut ca am realizat jumatate din plan, ca am revazut pasul Predelus. Traiasca cicloturismul!
Iata si trackul

Niciun comentariu: