sâmbătă, 2 ianuarie 2016

Revelion pe Vistea Mare 2527

Marti 29 decembrie 2015
Dupa parcurgere solitara a Muchiei Vistei Mari(citeste aici) si o noapte dormita linga un bolovan in care am avut parte de ceva viscol, ajung la refugiul Izvorul Vistei situat la baza padurii, ma hidratez, las bagajl si plec la vale sa il intimpin pe Adrian Ranga, un iubitor al naturii din Avrig.
Album foto: https://picasaweb.google.com/101018020664577344875/RevelionValeaVisteiVfVisteaMare2527mCuAdiRanga29dec20151ian216
Film: https://youtu.be/9OoiFCWobCw 
Si mai jos de Moara Oaghii, ma regasesc dupa 5 ani cu prietenul Adi care pornise pe jos din Ucea pe la miezul noptii dar din cauza ploii a mai stat prin diverse statii de autobuz. Vremea este cetoasa pe zona de padure insa pe creste am avut si cer senin. Zapada este in strat redus, ca o bruma. Primesc ceva din bagajl lui si urcam inapoi la refugiu.
Pina seara facem un foc de lemne si povestim. Sintem singuri peste noapte iar termometrul nscade pe la zero grade. Fiindca Adi are bocanci de piele de 3-4 sezoane si anuntindu-se ger zilele viitoare, renunt la ideea de a merge spre Podragu. Noaptea ninge si bate vintul.
Miercuri 30 decembrie 2015
Ora 5, alarma telefonului suna. Daca vremea era stabila ne doream sa urcam spre Moldoveanu...insa acum ningea, adica era viscol. Merg inapoi la dormitor spunindu-i lui Adi ca azi avem zi de recunoastere(eu coborisem ieri din creste).
Ne trezim pe la 10, ne dezmortim pe la aragaz si dupa amiaza mergem la o plimbare in caldarea Vistei. Inca putem recunoaste urmele. Avansam incet, s-a lasat ger, cam -13.
Peisajul este uimitor de frumos dupa viscol, pomii incarcati, crestele albe, urme proaspete de animale. Programam sa facem ascensiunea finala in ultima zi, 31 decembrie!
Sosim la o stina cam infundata de zapada insa cu o lopata ar putea fi amenajata pt un bivuac. Poze si coborim. Frigul este patrunzator. Uneori avem semnal de internet chiar in refugiu. Vremea se anunta si mai geroasa.
Joi 31 decembrie 2015
ora 7:50(foarte tirziu dar vremea este stabila) iesim din refugiu. este ger -18grade si sintem imbracati bine.
Urcam usor pe urme si trebuie sa mergem mai alert pt o incalzire. Insa eu acuz ca o mina imi ingheata, apoi adi are probleme cu un picior. Treptat ne revenim dar nu facem pauze decit la startul pantei finale unde legam coltarii si pozam(9:50)
si trebuie sa ne miscam iar dar...urmele dispar si intram in zapada adinca. Bem o gura de ceai care s-a racit, un baton si urcam.
Sparg zapada incercind sa urmez linia unor bolovani (foarte rari) dar si linia de cea mai mare panta. In felul asta riscul ruperii unei placi este minim.
Da, sint placi, zapada este inghetata, dar ceva de suprafata si subtire citiva centimetri.
Ne apropiem de perete, adica de Portita Vistei dar pierdem mult timp fiindca zapada este mare. Trag cite o poza si incerc sa stau cit mai putin fara manusi.
sosim sub un horn scurt(13:10) pe care iesim in creasta.
Pasajul nu este usor, zapada fiind inghetata dar sap tare cu coltarii. Pioletul tehnic ergonomic nu este prea folositor pt ca nu intra coada adinc in zapada, dar iesim sus pe la 13:50.
Este soare dar rafalele de vint ne provoaca sa ne adapostim putin pe traseul marcat cu triunghi rosu. Fiind tirziu hotarim sa renuntam la vizita refugiului din Portita Vistei.
Ne energizam putin si plecam spre Vf Vistea. Apar urme in zapada. Fetele sudice prezinta strat mic si predomina iarba insa alterneaza cu mici cimpuri inghetate sau zapada ce permite baterea treptelor. Iezerul Triunghiular este acoperit de strat gros de zapada si gheata. Acolo jos, prin 1987 a fost maturat de avalansa rechiul refugiu, chiar in prima iarna. Deloc inspirat, sub un versant abrupt de 500m. Pamintul inghetat pune la incercare si echilibrul abilitatile noastre si taria pioletilor insa coltarii fac aproape toata treaba. Urcusul este abrupt si prezinta 2 trepte cu mici pasaje stincoase.
14:40 sosim pe Vistea Mare 2527m, si decidem ca nu prea este timp sa facem Moldoveanu.
Acolo este Moldoveanu
Asta ar insemna sa coborim pe intuneric in caldarea Vistei iar partea de sus este destul de abrupta si vom folosi putin semicoarda.
spre refugiu si estul fagarasului
De pe virf zaresc niste oameni ce se deplaseaza prin Caldarea Vistei. Este tirziu pentru a urca pe Virful Moldoveanu iar banuiala mea este ca vom avea petrecareti de Revelion in refugiul de jos. Vedem!
Ne felicitam si coborim cu atentie.
spre vest, #Ucisoara, #Girdomanu
Adi este la prima tura cu coltarii si se descurca excelent insa deodata se trezeste cu o chinga desfacuta dar remediem problema. Urca cu colatrii de 6 ore fara a-i ajusta!
Dupa vreo 30min de coborire sosim in Portita Vistei si recuperam betele de schi lasate acolo apoi mergem o perioada pe marcajul ascuns in zapada lasind mult in stinga Muchia la Bold. Undeva in stinga/aval de poteca turistica s-a format o creasta falsa de zapada. Ce inselator daca urci si dai in ea...
Sosim la un pasaj inierbat dar abrupt si scot semicoarda. Adi va fi primul iar eu ramin la un bolovan pt a fila. Spre noi urca un grup numeros de 8 unguri....bagaje mari, oameni obositi, lenti....melci dar sint bucurosi ca au avut urmele noastre. Ii incurajam pe cei ce vor face anul nou sub Moldoveanu.
Coborim incet, intunericul cuprinde valea si zarim 1-2 luminite sus spre creasta. Sosim la refugiu, scoatem coltarii, ne felicitam.
Urmeaza o seara cu multa mincare calda in care eu imi dovedesc abilitatile de...pseudo-bucatar.
Intram in sacii de dormit, este 22 asa ca mai avem ceva pina in 2016.
23:30 ma trezesc, stau putin cu ochii deschisi, adorm
Vineri 1 ianuarie 2016
00:30 ma trezesc buimac....gata este 2016, ies afara, vorbesc cu Adi, gerul s-a mai domolit, citeva urari, deschid telefonul, mesaje si la somn
Azi vom cobori dar nu stiu ce trenuri vor circula sau daca microbuzul Marius Tour Victoria-Ucea merge.
Pina dimineata afla ca nimic CFR nu e anulat asa ca vom cobori.
10:00 luam bagajele si gunoiul si  coborim pe o zi senina. Inca este ger, in refugiu este la limita inghetului dar nu mai avem momentan treaba in zona.
Moara Oaghii
Sint multe portiuni cu gheata  iar riul a format chiar pod de gheata.
Ajungem la drumul forestier si surpriza, spre zanoaga urca drum de taf. Mi se face dor de gheata si ice climbing.
Zapada este prezenta dar in strat mic. Coborim, coborim, sintem la final.Drumul spre Victoria unde sosimla ora 14...in 10 minute trebuie sa circule microbuzul dar realizam ca e anulat asa ca hai la drum sa dam din bascheti.
Si dupa inca 8km de asfalt, infrigurati sosim la Statia CFR UCEA
Multumesc tovarase Adi, sa ai un an cu binecuvintari si intelepciune si sa urcam mai des.
Iata si filmul