luni, 24 februarie 2014

Acul Cleopatrei

Era planificat sa urcam pe la Bucura in Retezat dar prognoza arata vreme urita. Asa ca pentru 3 zile schimb acul busolei catre Cabana Negoiu.
Plecam pe 22 feb 2014 pe la 9 pe o vreme mohorita. Este temperatura pozitiva la Predeal dar citiva sportivi se antreneaza pe pistele de schi fond pe zapada adusa. Linga Fagaras zarim crestele inzapezite...Noam imi tot spune ca nu e zapada si ca iarna e dusa. Din departare mintea noastra poate fi inselata. Nu va fi ca dupa ninsoare proaspata dar totusi garantez ca e suficienta pentru a ingheta. Iar Ion Sanduloiu ne-a zis ca zapada porneste de la Cab Negoiu in sus. Mie imi convine mai ales cind merg cu oameni neantrenati.
Sun la cabana sa fac o rezervare. Dl Pitaru ne asigura ca are camere in cabana veche si ca e cald. Mai tirziu revin cu o intrebare daca au mincare. SIGUR!
Gata, deci nu mai oprim pentru cumparaturi. Vom merge cu bagaj usurel, doar cu biscuitei si ciocolata pentru 2 zile la 4 insi!
La inceput forestierul e plin de noroi insa devine acceptabil. Mai sus de lac sint parcate destule masini. Noi cu jeepul mai urcam, lasam valea Serbotei si parcam pe ultima platforma la vreo 200m de finalul drumului.
Pregatim bagajul si impartim ultimele piese ale echipamentului comun.
Sa nu uit  prezentarea echipei: Ylik si Aya Parush, Noam si subsemnatul
Iar pentru cei grabiti atasez direct linkul spre poze
https://picasaweb.google.com/hikerph/PlimbareAculCleopatrei
Azi va fi timp sa vizitam cascada si sa ne odihnim in cabana. Vremea e mohorita dar inca se vad crestele cu zapada. Arata mai mult de noiembrie..
Pornim...cei doi au bocanci noi de la Simond. E posibil sa le faca rosaturi asa ca merg incet. Odata cu altitudinea sintem obligati de constiinta sa preluam obiecte din bagajul Ayei. Auzim zgomot de elicopter si deducem ca a fost accident. E normal, azi e simbata...
Desi am urcat maxim cu masina, am fost depasiti pe poteca de un grup de turisti. La intervale de timp transmit distanta parcursa ori cea ramasa pina la cabana.
In mod obisnuit pentru cineva antrenat ar trebui scos un timp de 1h30. Noi sintem foarte lenti dar propun sa ne deplasam inca 15 minute spre Cascada Serbotei. Cei 3 isi lasa bagajele in poteca insa eu mai merg vreo 3min si apoi imi las bagajul. Aici e Romania si totul e posibil.
Poteca e in coborire usoara. Din pacate ceata nu ne ajuta sa facem poze bune, dar ne convingem ca e mai frumos decit cascada Bilea. Revenim la bagaje si plecam pentru ultimele 2 serpentine. Cu 5min inainte de cabana este un izvoras!
Doi turisti ne povestesc de un accident, un tinar are piciorul rupt in caldarea Saratii. Nu inteleg ce a cautat si elicopterul....posibil cu televiziunea!
Dl cabanier Pitaru Serban ne da 2 camere reci in cabana veche(25 lei/pat). Lumina are intensitate slaba, e doar un bec(cerem mai multe) iar pentru incarcat avem doar o priza foarte lenta.
Cabana veche nu are sursa de incalzire. E curat si avem paturi. Noi avem saci de dormit, insa cam subtirei.
Privim cu binoclul spre Negoiu si distingem pe o panta citiva turisti.
Mergem sa mincam....gasim doar ciorba de fasole cu afumatura(evident doar cu numele!) la 9 lei portia, tocana de mazare cu piept de pui(niste cubulete mici de carne) la 20 lei/farfuria si felia de piine  la 1 leu.
Custura Saratii, Negoiu Mic, Custura Ciobanului, parte din Muchia Saratii
Platim in avans si sintem nevoiti sa luam mincarea de la tejghea.
Mergem la culcare si pregatim niste ceaiuri in termos,
Pe intuneric, la 19:30 apar luminite...accidentatul pe targa apoi mai tirziu vreo suta de lampi frontale purtate de tineri. E Christian Adventure...ptiu si vin de sus cam de pe Negoiu, slab echipati si s-au riscat enorm.
Prognoza anunta ninsori peste noapte. Vom vedea, insa dupa cel putin 100 de calatori sigur acum e bulevard in Caldarea Saratii.
Duminica 23 februarie 2014
Pe la 2 dimineata ma trezesc si vad ca ninge. Ma culc...alarma trebuie sa porneasca pe la 6.
Gata, ma trezesc cu gind la pornit aragazul. DragonFly-ul ne face probleme si nu avem nicio scula speciala(doar patentul si un cutitas) plus o pompa. Intirziem cu pregatitul micului dejun. Hotarim sa mincam ce am ascuns eu in traista! Niste paste, brinza topita, orez, scortisoara si zahar.
Nici linguri nu avem...mincam din pahare pe rind.
Aya e obosita si ne va astepta! Ce pacat sa nu foloseasca noii coltari!
Plecam pe la 9 cu o ora intirziere fata de plan. E o burnita marunta dar inghetata, la 1*C.
Ii dam Ayei o statie radio si ii cerem sa o deschida la fiecare ora fixa.
Plecam pe Drachensteigen, Drumul Zmeilor, cel mai frumos din Fagaras daca vizibilitatea e buna! Parerea mea :-)
Dureaza o ora sa traversam podetele, multe sint de data recenta si sint montate si cabluri. Sintem invaluiti in ceata si iesirea in caldarea Saratii mi-ar da ceva probleme de n-ar fi urmele. As fi mers pe firul vaii. Nu am puncte intermediare pe gps pina in Saua Cleopatrei asa ca urmele ne sint de folos!
Poposim in firul vaii. Fiecare are aproape 1 litru de apa si citeva prajiturele. E ceata si auzim doar cascadele. Si ce peisaj ar fi aici!!!
Urcam pe triunghi albastru pe o muchie de piatra descoperita. Curind marcajul ne duce intr-un vilcel nu prea abrupt si apoi intr-o caldare sub Piatra Prinzului. Continuam pe urme. Sint mult bolovani dezgoliti ceea ce face sa nu fie niciun pericol de avalansa. De fapt nici nu au fost anul acesta. Poposim iar pe un bolovan.
Urcam incet pentru a tine ritmul cu Ylik. Urmele conduc spre dreapta desi marcajul duce spre Strunga Ciobanului. Panta se accentueaza. E locul unde am vazut ieri prin binoclu. Inca citeva sute de metri pina in Cleopatra...in linie dreapta. Ylik urca la coltarii noi de la Climbing Technology. Incepe sa capete incredere insa ne miscam greoi. Urcam pe un transeu pe unde a coborit akya cu ranitul.
Noam vrea sa stie cu exactitate cit mai este ori daca terenul e dificil. Nu vrea sa puna in pericol clientul...
Facem un zig-zag si sosim sub Acul Cleopatrei. Ii dam apa si prajituri lui Ylik...Sintem cu ratia daca nu a vrut sa luam niste sandvischuri...
Ora 15 Saua Cleopatrei, adie vint, frig(cam -2*C) si ceata.
Nu mai e timp si realizam ca la coborire pe prima parte va fi dificil pentru incepator.
Ne echipam cu ham si coarda, stringem betele de schi si dupa 30min  coborim. Eu sint primul si fac urme adinci.
Coborim anevoios cu fata la panta, asa cum se urca! Nu-i prea place omului dar asculta toate comenzile. Pierdem din altitudine,
Calculam ora sosirii la cabana si ora la care vom fi in Sibiu. Intre timp am salvat puncte intermediare pe GPS asa ca si pe noapte ar trebui sa ne descurcam.
Pe niste pante alunecam controlat pe fund, dar imi readuc aminte ca ghearele de pe bocanci sint reale probleme.  Cobori toti cu coltari. Pina la cabana(19:30) imi ies ambii coltari, la fix. Toata ziua a fulguit sau burnitat.
O strigam pe Aya insa e doar lumina aprinsa in cabana veche. Aya a luat deja camera in cabana noua pentru inca o noapte(30 lei in camera cu 6 paturi)! Din pacate nu am putut vorbi pe statie fiidca aparatul de la Aya a ramas fara baterii.
Se comanda ciorba de fasole(iar...doar 2 portii) si 2 cartofi prajiti.
Camera de la etajul 2 e incalzita si dormim bine. Sintem singurii turisti in toata cabana. Si nici urma de priza in camera! Rusine!

Luni 24 februarie 2014
A fulguit peste noapte dar nu indeajuns sa simtin iarna.
Noam comanda 2 omlete(8 lei bucata) si niste apa calda pentru ness/ceai. Afara norii si ceata persista asa ca vom cobori fara amintiri prea frumoase.
Coborirea o facem in 1h30 pe o poteca ceva noroioasa. Plecam spre Sibiu si surpriza...intilnim caprioare linga Porumbacu de Sus.
Iata si traseul salvat de gps cabana-finalul forestierului


Si traseul cu mici pauze:
https://maps.google.com/maps/ms?msid=212636598354463996448.0004f35470675671afb66&msa=0&ll=45.625804,24.519081&spn=0.139498,0.217667
Vizitam centrul Sibiului apoi plecam spre Victoria si Manastirea Brancoveanu.
Cerul se mai lumineaza...
Trecem pe deasupra Pastravariei Vistisoara, vedem alte caprioare si apoi oprim la Manastire unde e slujba de seara.
Doar 2 grade celsius...

Pe drumul catre DN zarim si un iepure! Cerul se insenineaza dar la Predeal constatam ca a nins usor sub 1cm. Gata, pornim centrala in Vila Vitalis si ne odihnim...




sâmbătă, 15 februarie 2014

Prin 7 Scari renovate

Planul e sa urcam de la Babele la Cerdac insa in dimineata respectiva deschidem webcamul si vedem ca muntele e invaluit in ceata! Ah, si pe deasupra ninge. Sintem la Predeal si ne-am fi bucurat macar sa ninga si sa albeasca padurea insa e doar o mazgaleala.
Imi vine rapid ideea sa verificam starea canionului Sapte Scari.
Plecam pe la 9 dimineata si pina la ora 14 ar trebui sa ne intoarcem la Predeal.
Parcarea de linga bariera a fost inchisa...atentie cind e vara si multe masini. Urcam repede in timp ce impartasim experiente din ture anterioare.
Traseul spre Canion a suferit amenajari, acum este un nou podet iar ruinele refugiului Sipoaia au fost curatate, aparind acum o cladire maricica din lemn.
Mai sus poposim la intrarea in canion. Sint citiva turisti ce asteapta venirea paznicului cu cheia pentru deschiderea portii.
Se pare ca abia la 11 va veni, va rupe biletele si va deschide poarta metalica.
Pornim inainte, trecem prin poarta si incepem traversarea.
Acum e banal....era mai interesant sa depui efort de echilibristica, sa simti cum iti aluneca bocancul/tenesii pe traversele de lemn ud.
Niciodata nu am mers asa de repede iar acum nici nu simtim cind ne apropiem de ultima traversare.
Imi aduc aminte ca la inaugurarea din noiembrie au fost intr-o chiar o mie de oameni, siruri de curiosi sa parcaurga canionul in conditii de siguranta.
Iesirea e inchisa cu cabluri de otel intins fern si o portita inchisa cu lacat. Trecem usor si propun continuarea pe versantul sting pentru o vizita scurta la Prapastia Ursilor.
Ajunsi in prima vale propun sa coborim pe fir pina intesectam triunghiul albastru.
In scurta vreme(vreo 10 min) ajungem in dreptul lui si sintem nevoiti sa urcam pe el timp de 5minute pina la surplombele Prapastiei Ursilor.
Intilnim un turist fara bagaje ce coboara spre Dimbul Morii. Poposim la un ceai si biscuiti. Cerul mohorit nu lasa sa vedem mai bine crestele invecinate.
Nu e zapada deloc..ciudat pentru jumatatea lui februrie. Asa am spus si la jmatatea lui ianuarie pe la Cuibu Dorului in sus cind soseaua spre Piatra Arsa era super curata.
Povestesc baietilor ce trasee am facut prin zona. Intotdeauna Prapastia este un loc de antrenament si de performanta.
Trasee spituite sau pitonate, scurte, pentru o zi sau doua, chiar si fara cort. Izvorul este aproape sec desi nu e inghetat. Fiindca toti sintem intr-o forma bunicica propun sa continuam pina gasim Drumul Familial, vreo 20min. Traversam pe sub pereti calcarosi apoi prin padure. Niciun pic de zapada. Ah...unde-s iernile in care sa fie necesare rachetele? Ale noastre au ramas in masina...poate pentru martie sau sezonul viitor.
Prindem banda galbena, traseu excelnt de bicicleta daca ai rabdare s-o impingi pina mai sus.
Coborim repede si monitorizam mereu altitudinea. In scurt timp intilnim grupuri ce urca la cabana. Sintem pe finalul turei, deloc obositi, dar grabiti!
Citeva flori timpurii de padure vor sa ma uimeasca! Am o virsta insa e prima iarna in care vad asa ceva in februarie. Cerul parca se mai degajeaza de grosul norilor dar acum sosim la masina. Sintem deja in Lunca Sipoaiei!
Curatam noroiul si reintram in civilizatie, aglomeratie si poluare.

Echipa de astazi: Aviv Tal, Noam si Dan Hiker
Album foto: https://picasaweb.google.com/hikerph/SapteScariPrapastiaUrsilorFamilial15feb2014