luni, 20 decembrie 2010

Cu schiul in Baiului

Traseu Posada-Baiul Mare-Zamora
Perioada 15-17 decembrie 2010
Poze la http://picasaweb.google.com/hikerph/BaiuluiPosadaZamora#
Film la http://www.youtube.com/watch?v=VmYbU5DziWk

Dupa lungi asteptari iarna a sosit si la cimpie. Imi doream sa fie zapada destula de cum cobor din tren ca sa nu fiu nevoit sa car mul talpicile mele de 1,90m. Inca se anuntau ninsori si cod galben de ger. Dar mie nu-mi pasa. Aveam in plan sa fac mai multi munti, respectiv Baiul, Neamtul si Grohotisul. Nu aveam cu cine dar nu mai conta. Aveam elan si nu mai mai oprea nimic. Toata toamna am mesterit pe la schiuri facind teste si improvizatii ciudate ca sa fie cit mai usoare. Aveam nevoie de un bagaj cit mai usor si cred ca mi-a iesit.
In noaptea plecarii reusesc sa dorm 2h30 pt ca la ora 4:10 aveam personalul muncitoresc spre Comarnic. Uf, pina la gara nu circula nimic si fac un mars de 3km. Ei, asta sa fie incalzirea :)
Trenul vechi si ruginit si numai bun fara intirzieri dar cu doar 8-9grade in compartiment. De la Cimpina in sus incepe ninsoarea. Nu-i nimic, imi place iarna

5:10 debarc in Comarnic desi acasa planificasem sa cobor in Posada. Dar pt ca nu prea stiam drumul am preferat sa merg pe DN din Comarnic pina in V Floreiului. Nu are rost sa ma grabesc, mai sint inca 2 ore de intuneric. Ninge linistit si clasa muncitoare a iesit la microbuze.

6:10 V Floreiului, 700m alt. Din greseala acasa uit sa memorez harta. Ar fi fost bine sa stiu pe ce parte a vaii e drumul cel mai bun. Vara am coborit de 2 ori(http://picasaweb.google.com/hikerph/PlimbareInMuntiiBaiuluiOctombrie2008 ) din culmea Baiului la Posada pe un vechi marcaj dar eu acum nu vreau sa urc pe acea poteca. Vreau un forestier care sa ma duca usor in zona golului si sa-mi folosesc schiul.
Trec podul si incerc sa vad daca exista vreun forestier lesnicios. Dupa citeva minute constat ca drumul e abrupt si bolovanos asa ca revin pe partea sudica a vaii Florei. Ma echipez cu schiurile si fara emotii pornesc incet. La inceput drumul e in usoara coborire si dupa 100m ajung la o bariera. E inca intuneric si pe masura ce inaintez zgomotul soselei e acoperit de cascade.
Drumul dispare si sint nevoit sa trec pe celalalt mal dar nu pt mult timp pt ca apar o succesiune de cataracte. Trec pe linga zidurile de piatra si hotarasc sa urc pe versantul sudic(dreapta) fiind mai domol. Urc cu schiurile legate pe rucsac ceea ce este incomod: agat toate crengile si arbustii iar zapada se scutura pe mine. Dupa putin timp ajung intr-o rariste pe culmea vizata. Imi pare ca in vale este un forestier asa ca ma cobor repede la el si surpriza...constat ca nu exista nici macar poteca, ca peisajul seamana cu cel din Valea Florei dar ca piriul curge in directie opusa...nu ma asteptam. Amin verificarea punctelor cardinale si o iau in vale pe firul apei. Apar mereu cascade greu de traversat. Ma intorc pe urme pina in culme si zaresc un forestier lat(9:55).
Drumul e surpat si o bucata merg tot cu schiurile pe rucsac. Pina imi dau seama ca e domol avansez ceva. Pe sub zapada stapineste un stat de polei si din pacate nu am aderenta deloc cu schiurile.
Dupa aproape un ceas de mers lejer sosesc in zona gradinilor ce aprtin secarenilor(sau posadenilor?!). Se aud ciinii latrind si e un peisaj desprins din poezelele lui George Cosbuc.
In jur de ora 11 ies la golul alpin la 1000m. Se pare ca spre nord cerul se insenineaza. Ninge mai slab.
Din dreapta soseste un drum circulat dinspre Secaria. Acum imi dau seama ca daca as fi continuat aval pe firul apei as fi sosit in Secaria. Nu era o varianta prea buna.
Of, uite ca nu au fost culese toate boabele de macese si catina:

 Incerc sa disting linia traseului:
Da, trebuie sa ajung acolo sus in stinga. Eu am incercat sa o tai printre gradini dar era aiurea si un carutas m-a dirijat  tot pe drumul satesc ce duce la padure. Mai sus intilnesc doua carute ce coboara busteni, indeletnicire sateasca...Eu imi aduc aminte ca sint jir cu stejarul si nu zabovesc prea mult la discutii.

Treptat ies din zona satului si dispar latraturile si behaiturile. Nu-mi ramine decit sa urmez fidel conturul drumului pastoral bine ascuns in zapada. Urc fara parazapezi dar pulverul nu e o problema pentru suprapantalonii mei. Sint in ghetele de piele dar e ger si nu s-au umezit inca.
La cca 1250m poposesc si-mi refac rezervele de apa la un izvor amenajat care apare in filmuletul meu(http://www.youtube.com/watch?v=VmYbU5DziWk ).

Peisajul se deschide mai bine si spre Valea Prahovei unde inca e inorat.

Apoi pe la 15:30 zaresc o stina in Valea Mierlei si ma hotarasc sa cobor la ea(cca 1450m). Nu cred ca mai am timp sa ajung la urmatoarea, probabil in Piciorul Ciinelui :)
Urmeaza o noapte rece(-15 grade), o cina cu un soricel inghetat si multa miscare :)
 Eu ii mai zic si "stina cu oglinda":

Joi, 16 decembrie 2010
Nu are rost sa ma grabesc si sa plec devreme(ora 10). E un traseu usor si deja sint in creasta. Plec cu un bidonas de ceai cald la piept. Pina in culme fac circa 20min si apoi vizez un traverseu spre dreapta:
Miinile ingheata regulat si masajul energic devine o actiune obisnuita. Hm, cagula si supramanusile au ramas la fundul sacului. Nu-i nimic, trebuie sa indur si sa ma obisnuiesc caci va fi o iarna geroasa. Bine-mi trebuie daca am planuri inalte.
Si finalmente zaresc si iubitii Buceci!
iata-i si prin Valea Cainelui :)
Timp de vreo 3min stau si inghet vorbind la telefon cu tovarasul de drumetii Ciprian Teodorescu care nu a raspuns prezent acestei ture. Aflu ca la Cota 2000 sint -21C iar la Sorica vreo -14C si vint de 8m/s(adica vreo 30km/h). eu sint mai sus, pe la 1600m si e destul de frig si la mine(instrumentul meu arata -10 la piept in zona somitala).
Aici este partea estica a Baiului, spre V Doftanei:
 Virful Ciinelui va fi ocolit prin est apoi ma enervez si parasesc drumul urmind creasta batuta de vint. S-au schimbat conditiile. Ninge, e vint si vizibilitatea a scazut.
Aici sint in zona cea mai inalta unde sint -15C.
Masajul miinilor devine o obisnuinta...abia astept sa cobor spre Zamora si sa fiu lasat in pace de vintul din sector NE.
Reusesc sa ma amuz cind in iulie 2008 am intilnit un urs pe Culmea Steiasa Mare (mai jos) :)

 valea Zamorei :) la inserare si cu vizibilitate scazuta:)

Era cit p-aci sa ratez coborirea...in fine, drumul e bine infundat de zapada. Ma afund de la genunchi in sus in unele locuri si ce e aberant e ca pe versant e zapada putina(dar si panta pe care nu se poate merge). La 17:15 sosesc la stina de sus din Piciorul Zamorei :)
Din nou, incaperile nu sint bine etansate, foliile din dreptul ferestrelor sint rupte dar e doar o plasa de ...tintari! Oricum, la capul meu sint -6grade.

Vineri, 17 decembrie 2010
nici azi nu are rost sa ma grabesc intrucit abia la 6 seara am tren. Ninge toata ziua dar s-a mai incalzit.
La 10 imi leg schiurile si plec spre Cantonul Zamora. Cu talpicile ma afund pina la glezna...oricum avansez greoi iar virfurile schiului se afunda in zapada. Oare cu rachete e mai bine de mers?

Undeva in dreapta culmii trebuie sa fie Stina din Picior.
La Canton zaresc 3 caprioare:



 Odata cu apropierea mea de canton caprele fug si apar tocmai sus in culme si in numar de 5!
Eu poposesc la Canton, timp in care o legatura de schi cedeaza. Mesteresc ceva cu patentul si surubelnita si fotografiez interiorul cantonului plin de praf.
Ninge linistit dar as fi vrut sa vad maretii munti de peste valea PH. Ramin cu pozele din aprilie 2010
http://picasaweb.google.com/hikerph/VCostileiVSugarilorVHoroabeBabeSchillZamoraPetreOrjogoaiaNeamtuPaltinuPredelusDoftana

Plec iar pe schiuri spre V PH.
La primele viraje din padure iau 2 cazaturi si devin incordat. Nu pot stapini schiurile intrucit e noroi inghetat. Asa ca mi le pun pe rucsac si fac urme cu bocancii.

Apoi  zaresc niste urme care par a scurta drumul si in 10min sosesc deasupra Poienii Tapului prin cartierul Primaverii. E abia ora 3 si ma mai plimb pe la vile.
La ora 17:55 soseste personalul 3006 care uimitor e luuung si nu are intirziere. Asta e singurul personal spre Bucuresti pentru 24 ore. Dar sint surprins sa vad ca si acceleratele au oprire in micuta statie din Poiana Tapului...