miercuri, 14 ianuarie 2015

Ianuarie in Costila

Visam...uneori ne facem viata mai frumoasa incercind sa indeplinim visul!
Album foto aici

Luni, 12 ianuarie 2015
Este seara in Busteni cind pornim la deal spre Munticel. In urma cu vreo 10 zile a fost ger cumplit, vreo minus 20 grade. Sint cu Dan Oancea si speram sa prindem o vreme buna pe sus a doua zi cind avem proiect nerezolvat Creasta Costila-Galbenele!
Urcam pe intuneric timp de vreo 3 ore. Sintem singurii, topim multa zapada, mincam bine, dam din bascheti pentru incalzire, pregatim echipamentul,
punem alarmele si intram la plapuma aproape de miezul noptii.
Cadem in somn destul de  repede, doar ca eu ma trezesc peste noapte si imi piere cheful.
Catre dimineata adorm insa programul pus la punct si tinta propusa ma trezeste mai ca un cutremur!
Marti 13 ianuarie 2015
Trezirea...plecam pe la 7,
bat urme, aiurez putin pe coama ce ne conduce spre Valea Galbinele. E senin, soarele bate si ne incalzeste.
Urcam in tandem si nelegati pe panta de sub Pintenul Costilei. Il las pe dan sa ma depaseasca fiindca vreau poze de jos. Apoi regrupam si negociem putin, ca trebuie sa ne legam....Si pornesc pe fata cazuta, 2 lungimi, vreo 4 asigurari pe prima lungime, verglasul ma ajuta destul de mult iar monopointul este de nota 10, prima data cind ii supun la astfel de mixt! Uaiiiii!
Trec la limita fata cazuta pe conglomerate, coarda se intinde maxim, asigur la un jneapan si transmit colegului sa plece. Amindoi am urcat Pintenul Costilei in ianuarie 2012 si stim ce avem de facut.
Regrupam la pitoane dupa inca citiva pasi.
Urmeaza citiva metri in sus apoi traversare stinga pe deasupra unui hau. Avem piton deasupra si capul coboara linistit iar secundul daca are cordelina. Pasul mi se pare ingrozitor...pioletii ma incurca, Dan ma lasa salam in pitonul de sus insa traversare e aiurea. Ulterior imi dau seama ca in 2012 purtam manusi de catarare fara degete si aveam mult spor.

 Regrupez...Vine si Dan, il vad in pasaj, filez, il pun sa puna cordelina in piton si sa faca rapel. Si...zboara citiva metri.
fata cu pitonul problema
Il opresc, ajunge cu capul in jos. Pitonul de sus era acum pe cordelina, stinca cedase sub greutatea lui Dan iar eu am crezut ca scapase cordelina din dispozitivul de rapel.
E putin speriat dar nespus de bucuros ca l-am oprit in coarda mea magica! Ajunge lejer la regrupare.
Continuam creasta prin jnepeni, e tirziu, timpul trece, asigurari aproape deloc, copacei pe teren lejer.
Sintem confuzi asupra liniei traseului. iar eu propun sa coborim dupa cele intilmplate! Azi este marti 13...
de jos am urcat
Cercetez putin zona apoi coborim la ultimul piton.
pitonul problema batut acum jos pe traversare
Aranjez statia de rapel, se lasa frigul.
Ajungem in vilcelul ce duce in valea costilei. Mai facem inca 3 rapeluri si atingem V Costilei iar la refugiu cu vreo ora inainte de intuneric.
Miercuri 14 ianuarie 2015
este soare, vreo 23grade, discutam proiecte mari...si le punem pe hirtie.
Ce viata faina la soare! Pe la 11 imi vine ideea sa plecam in Spumoasa unde ar trebui sa fie gheata. Stringem, coborim si sosim la Cascada pe la ora 14 dar surpriza...gheata se topeste si facem doar poze.
Coborim spre Busteni.
 Asta a fost vacanta, data viitoare venim mai pregatiti.