joi, 21 octombrie 2010

Muchia Panselutei

Postavaru este un munte celebru pe care se face turism, schi, speologie si alpinism de circa un secol. Este impinzit de sosele asfaltate, drumuri forestiere, telecabine si pirtii. Excursionistii au la indemina poteci marcate cu plecare din Poiana Brasov, Timisul de Jos sau de Sus, Predeal, Valea Risnoavei, Cristian.
Zonele de catarat se gasesc in Timpa, Solomon, Itwig, Cheile Risnoavei si Vanga Mare. Fiind un munte ce nu depaseste 1800m este ideal pentru catarat aproape tot timpul anului. Au fost amenajate trasee de escalada si alpinism.

Din vf Postavaru se desprinde spre sud-vest Muchia Cheii, impadurita si cu pereti calcarosi. Nu prezinta importanta turistica insa pe fata sudica au fost batute o multime de trasee. Cel mai usor este Panseluta (in germana "Stiefmütterchen"), traseu vechi, batut de aproape 50 ani.
Acces: 
Cel mai usor se ajunge mergind pe un forestier ce strabate Cheile Risnoavei la care se poate ajunge din Risnov sau Predeal. Din drumul asfaltat se merg cca 4 km pina in Poiana Inului.
Posibilitati de cazare:
Fiind un traseu de citeva ore nu este necesara cazarea. Datorita peisajului si traseelor din zona, recomand insa cel putin o noapte la cort in Poiana Inului. Atentie la sursele de apa si la ciinii ciobanesti in sezonul pasroral.
Apropiere:
pina la baza peretelui se urmeaza un culoar impadurit timp de cca 40min. Cu atentie vom gasi o poteca ce suie la dreapta iar pe un pom vom distinge scris cu vopsea "Animale-Fata Inalta". Dupa 5 minute vom parasi cararea si vom urca pieptis pina la pereti. Traseul nostru se afla la stinga unui horn impresionant.

Poiana Inului si peretii cu traseele din Itwig




Detalii tehnice
Ghidurile alpine coteaza traseul la gradul 3B, 6+/7-, 5-6 lungimi pt o coarda de minim 40m. Sint necesare cca 10 bucle. 

Descriere traseu
Prima lungime, cca 35m porneste usor dreapta si tinteste creasta. Baza de plecare este la un pom solid. Dupa vreo 8m intilnim primul piton. Citiva metri mai sus, cu atentie, vom mai gasi inca unul. Portiunea prezinta pernite de iarba si citiva arbusti. Iesim in creasta si intilnim inca un piton. Mai departe urmam muchia aeriana ce urca puternic pe parcursul careia mai asiguram la inca 2 pitoane. Regrupam pe o treapta spatioasa la 2 pitoane. Secundul poate urca in ghetele de tropaiala.
Lungimea 2, continua cu o creasta mult mai abrupta, de circa 35m.
Dan Alexe conducind formatia
Urcam la inceput usor pe dreapta crestei pe un hornulet cu iarba trecind pe linga un arbust. Apar si pitoanele care ne conduc in siguranta la platforma de regrupare. Locul este mult mai ingust si trebuie sa fim atenti la echipament.
Dan Oancea sosind in regrupare
Lungimea 3, este ceva mai scurta, vreo 25m si mai abrupta. Dan Alexe sustine ca ne vom  confrunta cu zone inierbate.

 Pitoanele sint bine dispuse. Avem de trecut un horn ce prezinta o burta. Pe parcurs intilnim si fisuri bune pentru asigurari mobile. Apoi urcam pe trepte de iarba si regrupam la niste placi desprinse. Daca pina aici regruparile au fost ok, acum vom sta deasupra haului. Cataratorii sint obligati sa se miste repede si atent deoarece nu e loc de odihna. Oricum, la 20m mai sus vom sta mult mai comod in urmatoarea regrupare.
Lungimea 4, e cea mai scurta si destul de simpla fiind bine pitonata. Urmeaza o fisura cu pernite de iarba si apoi o traversare spre dreapta.
Sosim astfel la o placa. La inceput ni se pare o zona extrema insa vazind cele 4 pitoane din regrupare ne vom obisnui. Locul e excelent pt o pauza mai lunga avind in vedere ca urmeaza un pasaj tare.
Regrupind la placa

Lungimea 5, da grad traseului. Are un pas de artificialA0-A1 sau 7- la rotpunkt. Pornim direct spre 2 pitoane aflate la nici 20 cm departare unul de altul.
dan Alexe aka Hiker miscindu-se in cheia traseului

Al 3-lea piton se misca insa nu se scoate. Se poate sta lejer in el fiind indoit si blocat in fisura. Pitoanele sint dispuse la aproape 1m distanta intre ele. Trecem repede si ajungem pe fata marelui horn. Lungimea necesita circa 9 bucle echipate si nu este mai lunga de 25m. Pina la regrupare mai urcam printr-o zona inierbata si abrupta dar cu sificiente prize pt miini.
Locul este deosebit de comod, existand 2 pitoane. Sintem bucurosi ca am trecut temutul pasaj si ca foarte repede am ajuns in fata ultimei lungimi de coarda. Nu putem lasa garda jos.
Lungimea 6, este cea mai lunga, pina sus in brina fiind circa 60m. Recomand sa se faca din 2 bucati deoarece datorita distantei si uneori a vintului comenzile nu se pot auzi sau interpreta corect. Pe parcursul a 35m vom intilni  5-6 pitoane. In imagine Dan Alexe trage o poza spre secundul din regrupare. E cam abrupt?! :-)


Vom regrupa intermediar la un singur piton(ultimul) intr-o zona comoda a crestei de fapt o treapta.

Mai sus avem de urcat pe muchia ce-si pierde rapid panta si dificultatea. Ne putem dezlega sau mergeconcomitent pe ultimii 25m pina la copacul in care se afla batut un piton.

Ajunsi pe brina putem considera incheiata ascensiunea. Avem timp sa memoram si ultima lungime care urmeaza pina in Muchia Cheii. O ascensiune tare care ne va solicita pe viitor toate abilitatile de gimnast catarator: o fisura lunga si destul de larga. Lungimea este rar parcursa de alpinisti.



Retragere:
Noi vom cobori la stinga muchiei circa 2 lungimi pe brina uneori expusa. Pe parcurs vom gasi niste cordeline prinse de un pom de la care este posibil a se rapela cale de 40m pina prindem vilcelul. Alegem continuarea pe brina cautind zonele accesibile si atingem vilcelul pe care am urcat dimineata.
Dupa 5-6 ore de la plecare sosim iin Poiana Inului rememorind intreg traseul:

Muchia Panselutei a fost parcursa de echipa Dan Alexe(Hiker)-cap si Dan Oancea(secund) in data de 14 oct 2010. Un filmulet din cadrul ascensiunii il puteti viziona aici: