marți, 29 noiembrie 2005

Inconjurul Marii Negre, nov-dec 2005

Echipa: eu si cu mine


Traseu propus:Vf Elbrus(5642) traseu clasic(din lipsa de timp),
Vf.Kazbek(5033), Muntii Kaçkar(~3900m), Vf Erçyes Dag(~3917)



Realizari: gora Elbrus cota 3100m, Gora Kazbek(5000m),
incursiune muntii Kaçkar(cota ~2500m), restul de munti trebuie sa
mai astepte din cauza rezervei reduse de hrana, mincare scumpa
in Turcia.



Perioada: duminica 27 noiembrie - miercuri 21 decembrie 2005


Traseu realizat: Ploiesti-Iasi-Ungheni-Chisinau-Tiraspol-
Dnepropetrovsk-Rostov pe Don-Min. Voda-Pyatigorsk-Terskol-
Azau-Stary Krugozor(Old View Point 3100m)-Nalchik-Vladikavkaz-
Min.Voda-Krasnodar-Sochi-Marea Neagra(vapor)-Poti-Batumi-
Tbilisi-Kasbegi-Vf.Kazkek-Tbilisi-Batumi-Sarpi-Hopa-Ardesen-
Pazar-Çamlihemsin-Hopa-Artvin-Erzurum-Ankara-Istanbul(Bosfor)-
Svilengrad-Dimitrovgrad-Russe-Giurgiu-Bucuresti-Ploiesti



Vremea: -in general calda, placuta dar a fost si ploaie, vint,
ninsoare/lapovita(Turcia)

Album foto, 270 cadre la http://picasaweb.google.com/hikerph/InconjurulMariiNegreNovDec2005Solo 





Si acum sa spun cam cum a fost:
Trebuia sa fie o tura in doi, dar ca de obicei coechipierul m-a lasat in ultima luna de pregatiri... Am incercat sa merg conform programului dar au fost si neconcordante, deh, teritoriul sovietic si singuratatea. Stiam ca vor fi si probleme
majore dar trebuia sa scap ca doar nu m-or omori pe mine, un amarashtean de roman. Cum zicea si Sorin Ungureanu-Bacau(,,ai grija ca te vor minca aia"), cam asha a si fost, dar in privintza paralelor ca n-a fost ca in occident.



PREGATIRILE.
Formalitatile le-am inceput cam pe la 15oct cu viza la rusi: 5zile, asigurare(10$), voucher(30$), viza(40$), apoi era sa renuntz ca nu stiam unde-i banca la care se plateste taxa la ukrainieni. Aici am cerut viza turistica(1 intrare) 15$ pt ca cea de tranzit (2 intrari) era 20$ +5$ comision bancar. Deci ma obligam sa fac ocolul marii sau sa iau un avion Ru-Ro sau Ru-Md. Si cu 1 sapt am trecut si pe la consulatul Georgiei. Am intrebat daca se poate trece pe soseaua Vladikavkaz-Tbilisi. Da, ok a fost raspunsul consulului, si romanii pot trece dar sa nu fie drumul inchis de zapada. Insa nu am mai luat viza de la Buc pt ca ma costa
450 K Rol(la vama era 10$). Si apoi iar cit p'aci sa renuntz la presiunile familiei.


27 NOIEMBRIE 2005, DUMINICA 

Ziua 1, ziua plecarii, zi grea, agitata cind trebuia sa renuntz la confort, hrana calda si de-a gata, la viata
plictisitoare.

La Ploiesti era o zi calda(17Celsius). La 13 luam primul tren personal pina la Marasesti. Brusc, de la Rm Sarat s-a lasat o ceata laptoasa. Seara la ora 18 ma urcam in personalul Marasesti-Iasi unde poposeam la 22.15. Uf, puteam cobori in Nicolina dar las' c-o iau la talpa cu bagajul de 30Kg.
Aflu ca primul tren pt ,,micul trafic
" e pe la ora 6. Am de asteptat in micutza gara printre oameni fara capatii si aurolaci. Ehe, un batrin stie bine despre Ticu L si A Vivirski si-mi ureaza noroc mult si mai birfim putin de politika. Apoi inghetam linga un calorifer rece pina scot un cleshte si fac pe omul de la termoficare.


CHISINAU

28 NOIEMBRIE 2005, LUNI, Ziua 2

La 4.30 merg in vama Ro(no problem!) pt ca apoi sa urc intr-un congelator de tren(95 K ROL) in plina bezna. Pe la 6.50 sosesc in Ungheni Prut-R.MD. Probleme cu vamesii, vor sa vada echipamentul meu. Si pierd trenul. OK, schimb 10$ in gara.
1$=12,90 lei moldovenesti
Trenul costa 40 lei dar pina la Chisinau ajung cu un microbuz(30lei). Ih, ce urita e atmosfera in ungheni, noroi, ceva burnitza, oamenii cam curiosi, asta e! Sosele nu prea bune(108Km)

Ora 9: Autogara Chisinau, mare, aglomerata, noroi mult si...tziganie. Sint dezorientat. Tb sa ajung la gara, nu vad nici o harta dar stiu oarecum directia caii ferate. Un sergent local ma indreapta spre troleibuz si sa vorbesc cu taxatoarea. Ehe, sa ma chinui cu ranitza? Niet! Mai intreb pe altii si mi se raspunde in rusa. Apoi sint nevoit sa intreb in rusa: gde vagsal?
Fac ceva poze si pe la 10 sosesc plin de noroi pe pantaloni in fata garii. Arat ca ultimul om, ud(incepuse sa ploua), murdar si transpirat. Ma interesez de trenul meu ce trebuia sa ma poarte 2 zile si 1 noapte pina in Rostov.
Buuun, azi circula, iar biletul face 244 lei+20 lei la insotitorul de vagon pt lenjerie calcata si apretata.

GPL 6,50 lei, benzina~10, motorina 9 lei, suc ananas(chimicale)1,5l= 5lei
12,94 LM=1$, 15 LM~1Eur
Imi place gara, peron lung acoperit, flori in ghiveci, liniste, sosesc trenuri din Moscowa, Minsk, luuungi mama, 20 vagoane. Abia astept sa vad cum e mobilat vagonul.

14.10 Internationalul Chisinau-Adler(linga Soci). Am un loc pe culoar(platz kartnii am cerut pt ca era mai ieftin) linga ceva moldoveni. Tiii, astia se descalta, au papucei, capoade, ce se aranjeaza..., parca sint acasa. Uite si perne de puf, paturi, noi tb doar sa le imbracam. Rucsacul meu nu incape sub scaun asa ca voi imparti cu el patul.
Cad pe ginduri si ma trezesc vamesii moldoveni pe la Tiraspol. Vor 7 LM pt tranzit; hm!? fara chitanta? Am doar 6 lei si ceva banuti. Ia 6 lei si ne lasa in pace.

Apoi la Kuchurgani n-am nici o pb cu ucrainienii. Sint alpinist roman. Dorm, ma umflu de somn. La buda sint prize de 220V, cred ca merge incarcat tel/acumulatori.


GARA CHISINAU


VAGON CU TELEVIZOR, CURSA CHISINAU-ODESSA

HOTELURI IN DNEPROPETROVSK


FLUVIU NIPRU


IN TRENUL CHISINAU-ADLER

29 NOIEMBRIE 2005, MARTI  Ziua 3

Ma trezesc buimac si speriat ca prea dansa trenul. Pe la 3 poposim in Snamenka.

Ora 7 Dnepropetrovsk. Oras mare, hoteluri inalte, Nipru o imensitate, poduri lungi, funicular, ceata. Se vinde peshte sarat(10buc la 100ruble), sandwischuri, schimb valutar.
Ora 12: perchezitie corporala. Mi se gasesc banii, imi spun ca nu vor bani. Se sperie de bateria patrata cu priza. Bomba?! Niet! Gasesc o legitimatie de student, mai zic si eu drujba Ukr-Ro si-mi ureaza ,,bye-bai''. Am scapat. Dar la vama mi se zice ca nu-i buna viza. Normal, e turistica, valabila pina de Craciun si eu plec din ukr in 2 zile. Scap, si pe la ora 15 urmeaza vama rusa. Par
un ciudat pt ei. Cred ca daca eram mai multi ne cautau in bagaj.

18.35 Rostov pe Don, uimitor, nici o intirziere! Ploua. Am drum comun cu un ruso-moldovean pina in Min Voda. Mergem sa vedem de bilet pt mine dar nu-s case valutare. Gara frumoasa, fac ceva poze si gata securitatea pe mine. Mi se spune ca n-am voie!

Bun venit in UNIUNEA SOVIETICA COMUNISTA!
Deci sint secrete aici. Vad camerele de filmat. Am scapat gratis.
Moldoveanul Ivanov imi promite ca ma ajuta cu bani.
Biletul la Min Voda costa cam 330RUR. Si aici se plateste polita de asigurare. Alternativa in caz ca nu era Ivanov binevoitor???
Cautat afara sa schimb valuta, hotzi, sau o noapte pierduta in gara si asa viza era valabila doar pina pe 8 dec.

19.55 traversam Donul. Ivanov pune masa imbelsugata(peste, piine de casa, brinza, oua), ia ceaiuri si-mi spune ca in vagon e un robinet cu apa la 80gr unde se poate face ceai, cafea, etc. Si n-am stiut, am facut setea. Comparam Ro, Md, Rusia, Moscova.


 BUN SOSIT IN FEDERATIA RUSA


30 NOIEMBRIE 2005, MIERCURI  Ziua 4

3.40 Min Voda. Nu sint masini si nici ce-i mai important acu, Obmen Valiot, exchange. In fine, ii dau lui Ivanov 10Eur, el ma invita prin mai-iunie cu 4-5 insi 1 luna, cazare,masa gratis, la el(~100km de MinVoda) sa ne plimbam in Caucazul vestic(vf Dombai), izv minerale, Dagestan, Moscova. Ok! Si acu uite ca-mi cumpara un bilet de tren pina la Piatigorsk(22 RUR).

~4.30 Piatigorsk. Am calatorit cu un tren personal, foarte lat, cam pustiu, cu usi automate. Gindul imi zboara la faptul ca sint intr-o zona relativ periculoasa, cu atentate. Sint agatat de taximetristi dar ramin in gara. Of, ce caut aici ca nu era in plan orasul asta. Incepe sa ploua. Asta mai lipsea! Acu sint pe picioarele mele, tb sa ma descurc. Nu am nici o rubla si incerc sa vorbesc cu diversi tineri despre o banca sau o casa valutara. Voi astepta ora 8.
Uite ce oras mare! Sint tramvaie, microbuze multe, parca si trolee. Pe la 9.30 schimb 30$ la o banca in centru.
1$=28,73RUR

Aflu ca tb sa ajung la autogara Liudmila pt Terskol.
Microbuzul e 8 RUR. Aici iese zarva mare, duduia de la ,,Kacca'' vrea sa ma ajute, se cearta cu soferii care-mi cer prea mult, m-as scoate la 165rur cu bus din 2 bucati dar as ajunge prea tirziu si se inchide militia Tyrnyauz.

Negociez cu soferul si merg de la 300 la 250RUR la ora 12. Stam inghesuiti, pleaca cu intirziere, nu-mi convine dar asta e!

Shosea cu razii ale militiei(DPS), vitezomani, pe autostrada apare soarele care-mi creste moralul mai ales cind intram in valea Baksan.. Oau, ce de pietre, ce pereti, cum se poate locui aici? Sint si blocuri inalte in Tirnyauz.
La miltie, surpriza: niet rabota, zdes zamok(lacat). Soferul imi zice ce sa spun la militie si apoi continuam. S-a incalzit in duba, mai sa-mi vina rau de atitea gropi.

~16.00 Terskol. Hopa, uite hotelul Wolfram! Dau bice spre Azau. La 2100m e frig. Apare zapada, padurea e cam rara, sint si ceva muncitori in zona. Pe unde o fi drumul la cabina? Tot scrie ceva ,,Prokat". Ma echipez in plastici si zoresc pe pirtie. Zapada mica ce nu incurca la mers. Se intuneca si pe la 2500m(linga o cabana) ma intersectez cu unul. Ma intreaba unde merg, ehe, la mir-stary krugozor. Drum lung baiete!. Cind incepe zapada mare(brusc) instalez cortul. Nu bate vintul si nici nu pot sa-l ancorez. Sper sa nu ma supere EOL la noapte ca nu pot bate cuie in pamintul inghetat. Gatesc, maninc si eu ceva cald si admir stelele.

PE PLOAIE IN ORASUL PIATIGORSK

1 DECEMBRIE 2005, JOI  Ziua 5
 

RASARIT LA 2500M, MT. ELBRUS

8.30 dupa o noapte destul de linistita, pornesc spre Stary Krugozor(Old ViewPoint 2970m). E senin iar soarele orbitor. Urmez pirtia, zapada creste si incep sa ma afund pina la genunchi. Uneori pe zapada se zareste un strat de praf vulcanic, pesemne ca roca e sfarimicioasa. Trec si pe sub cablurile de telecabina.
Pe la 10 pleaca prima cabina din tronsonul 2. Sper s-o apuc si eu ca sa ma usurez de atita arat. Dau sa o tai direct spre Mir(sa continui pe pirtie) si incep sa ma afund pina la briu. Nu e bine! Schimb traseul spre statia cabinei. Parca e mai bine, sint ceva urme dar bate vintul care ma cam ingheata.

~11.00 Stary Krugozor, 2970m. Oau! Uite Acoperisul Europei, dar ce pacat ca e in furtuna de zapada! Pe aici e pustiu, nu-i nimeni la statie. Stau, fotografiez, inghet, fac miscare ca sa nu devin stana de piatra si decid pe la 13 sa plec pe jos. Urmez o crestulitza dinspre ghetarul Azau(pe dupa niste stilpi). E cam abrupta dar e stincoasa.

La 3000m vintul vrea sa ma dezechilibreze. Se termina stinca si incep iar sa ma afund cu cele 30Kg. Parca e cineva care coboara de la Mir.
Of ce greu inaintez....Cum o sa montez cortul? Macar de-as fi plecat de dimineata de aici. Si cabina asta nu mai pleaca.....Uite un tataie ce a coborit de la Priut! Serghei imi spune ca abia a coborit, e zapada pina la piept si e vijelie. Inteleg ca a facut baie de soare la Priut si ca azi n-o sa mearga cabina din cauza furtunii. Ma sfatuieste sa nu urc pe jos cu ditamai ranitza. Da, cam asa e. Renuntz. Iau apa de la un robinet si cobor.




PIRTIA SPRE STARY GRUGOZOR(3000)


DE LA OLD VIEW POINT(3000) SPRE GORA ELBRUS(5642)


ACOPERISUL EUROPEI


Intr-o ora sosesc la Azau(ora 15). Deja s-a inorat pe toate crestele. Ce vreme! Si eu nu pot sta prea mult pe aici. Incep sa-mi fac ginduri in privinta trecerii granitei de la Vladikavkaz. Cobor spre Terskol, pindesc sa nu fie nimeni si intru in paduricea din stinga. Nu mai intind cortul. Ceghetul nu se mai vede.
Seara nu mai gatesc ca sa nu se vada focul de la primus. Peste noapte e vint si fulguieste.
Trec camioane ale armatei. Sper sa nu ma zareasca.
Parca sint intr-un film commando.




VEDERE SPRE TERSKOL SI VALEA BAKSAN


VF ZAPADNAYA(ESTIC)


ASEZAREA AZAU(2200)

2 DECEMBRIE 2005, VINERI  Ziua 6

Ma trezesc devreme ca sa apuc un autobuz spre Nalchik. E ok, pe la 8.30 pasesc in bus. Costa 100RUR, ieftin. Se cam aglomereaza. Am timp sa admir peisajul. Vale abrupta, blocuri, cinema, teatru, conducta de gaze
pina in Azau, cimpuri de catina, citeva solarii si varza degerata. Iesim din valea Baksan. Trecem printr-o bariera a militiei fara a fi opriti.
Intram in Nalchik(11.30), oras mare, cu troleu. Intersectam parca ulitza Kabardinskaya, cea cu comandamentul militar pt permisul de granitza. Sint atacat de taximetristi dar ma refugiez in autogara. Incerc sa conversez pe la ghisee despre un microbuz la Vladikavkaz. Se pare ca pierd acu o masina(88RUR) insa casierita ma conduce la un microbuz-marshrutkas(100RUR).

Incerc sa visez ca diseara voi fi la Kazbegi(Georgia).

12.30- plecam, sint ~120Km. Se merge cu viteza pe autostrada. Oprim la vreo 2 filtre ale militiei(DPS), toti rusii calatoresc cu pasapoarte. Eu sint interogat unde merg si ce fac. Ma coboara din masina si mi se explica ca cica n-am voie la granita V-kavkaz-Tbilisi. Mi se interzice sa ajung la Groznyi si apoi imi continui drumul. Stiam de la consulul Georgiei ca pot trece granita si de aceea am continuat.
Hopa, trecem prin Beslan(scoala unde a fost atentatul in sept 2004) si apoi se zaresc muntii inzapeziti.

~15.30 Vladikavkaz; soarele imi zimbeste, se pare ca voi avea norok. Iar sint inghiontit de taxiuri. Cobor intr-un pasaj si apoi intru in autogara. In tabela cu autobuze descifrez ca exista o cursa spre Tbilisi. Un taximetrist stie ca nu mai concorda, ma convinge si cucoana de la informatii.
Asta e! Apelez la taxi. Schimb citeva masini/soferi pina imi aleg figura mai cinstita. Negociez de la 500 la 400RUR, scump rau de tot dar tb sa ajung la granita.
Pe drum oprim la 2 bariere. Ce munti inalti, uite ca dupa ~45Km sosim la granita. E aglomeratie. Cica nu se poate trece pe jos frontiera. Ok, intru in masina unui gruzin.

Pe inserat(ora 17) ne vine rindul. Soferul ascunde niste baxuri de tigari, se pare ca vrea sa-i devin complice. Prezint pasaportul: ruminii celavec(cetatean roman)? Nu se poate. Un ofiter incearca sa-mi explice pe engleza ca doar cetatenii ex sovietici si UE pot trece.

Consul NENOROCIT! Crezi ca am bani de aruncat?!
Acu e bezna, masini putine, granita se inchide la 7 seara si eu nu mai am decit vreo 10 Ruble.
Fac autostopul. Negociez pt 5 $ pina in Vladikavkaz. Din nou filtrul DPS, agentul ma recunoaste si e ok!.
Cobor la gara si sint luat in primire de 2 jandarmi. Ca sa ramin acolo mi se cer 10$. Hm?! Apoi sint indrumat la un microbuz(5 ruble) pina la autogara. Sper sa se poata dormi/sta peste noapte. Of, si nu mai sint case valutare la 7 seara! Nu mai sint marshrutkas spre Nalchik.

Gata, incepe aventura la MILITIE. Sint saltat si dus la biroul lor din avtovagsal. Interogatoriu, perchezitie, spion, bombe, cito karta, dokumenti? Incerc cu slovarul meu(dictionaru) sa explic. Reusesc sa vorbesc cu unul pe germana. Incet, incet se prind ca nu vreau sa le fac rau si imi spun ca sint gazda lor si ca vor sa ma ajute. Ii mint ca nu am bani de hotel. Trec prin citeva masini ale militiei, adunam golani, aurolaci si o prostituata, glumim si...ajungem la militia centrala.

Iar interogatoriu, vor sa vada crucea la gitul meu ca altfel sint musulman. Nu am cruce dar ma cred. Tb sa la prezint piese din echipament, poze din aparatul foto si iar scap intreg.

Am obosit, mai bine ma apuca furtuna pe munte. Noaptea mergem cu masina prin oras sa cautam hoteluri si case valutare. Jandarmii cu care merg intr-o masina civila, au armele la git. Ascultam muzica si atipesc. Ma lasa intr-o piatza la unii intr-o duba cu promisiunea ca dimineata ma vor duce la autogara.
Conversatii anemice cu un ossetzian si cu paznicul pietei.
Sint interesati ce masini sint in Romania si cit costa. De unele nu au auzit.


AUTOGARA NALCHIK

MUNTELE CHEGET


TUNURI FISHER IN AZAU


TYRNYAUZ DIN V.BAKSAN

3 DECEMBRIE 2005, SIMBATA  Ziua 7

Dimineata, soferul meu(jandarmu) nu da semn c-o sa treaca pe aici insa paznicul imi aranjeaza o masina.
6.30 autocar spre Min Voda(180RUR). Cica nu pot urca fara bilet, dar starui de sofer si ma lasa. Mai tirziu ii spun ca nu am ruble ci doar $. Ii dau 10$ si primesc si rest 100RUR. Nici o razie, iar Nalchik, ii da cu ploaieeeee!

Pe la 11 sosim la aeroportu Min Voda. Bariera. Fuck! Cica n-am inregistrarea la militie. Incerc sa spun de lacat, ca nu a fost program dar nu merge. Vor sa ma deporteze sau sa platesc shtraful(amenda). Fac pe necunoscatorul, imi arata hirtia in engleza, le zic ca merg la Sochi la hotel si nimik. Vor 50Eur. Fac figuri, nu tzine si le dau 50$. Cer sa completez formularul(anketu) de amenda si-mi spun ca e doar pt deportari. Ma lasa in pace, Bistro-bistro!(repede-repede la autobuz). Aici nu-s case valutare, iar la negru nu se schimba decit hirtii de 100$. Tii! Si autobuzul de Krasnodar pleaca la 12(350RUR adica 20$ rest 150RUR). Iar razii si perchezitii. Am invatat sa spun ca nu stiu nici o limba si nici nu mai prezint decit pasaportul. Cica sint in neregula, iar cer bani, imigration card
, fac pe ni znaiu si scap gratis. Ploua dar catre seara se lumineaza.

~18.30 Krasnodar. Ce pacat ca nu pot intra in ukraina! Mama ce oras mare, luminat, plin de reclame si uite ce semafoare bune! Traversez ulita de la autogara si intru la gara. Se pare ca e un tren Perm-Sochi-Adler. Misto, numai sa fie casa valutara deschisa. Negativ dar noroc ca biletul face 205RUR si uite ca am reusit sa string din restul soferilor.
19.50 plecare spre Sochi. Prezint actele dievushcai si ma asez. Ii spun ca nu vreau lenjerie si incep sa fac ceaiuri. Trebuie sa ma schimb ca de vreo 3 zile sint in pantalonii de schi si am transpirat pina peste cap.
Pe rusa:,,urmeaza zona militara, pregatiti pasaportul si nu parasiti locurile" ne zice iar insotitoarea de vagon. Iar vor bani de la mine dar ii joc si pe astia. Wc-ul e inchis mai mereu.


PALMIERI IN SOCHI

PE LITORAL, LA SOCHI

LA MAREA NEAGRA, IN SOCHI

RIUL SOCHI


VLADIMIR ILICI LENIN

4 DECEMBRIE 2005, DUMINICA  Ziua 8

Ard de nerabdare sa vad cum e Sochi-ul, sa vad marea, palmierii si sa fac plaja/baie.

2.50 Sochi, e caldut, stau in gara alaturi de pensionari veniti la tratament. Uite un ciine maidanez, specie f rara in rusia. Wc-ul costa 10Rur(pe plaja 5-7 rur)

~8 plec in oras, sint uimit de ceea ce vad(copaci ciudati ochilor mei, oras turistic linistit, piriul Soci, lumea la jogging). Ma plimb si caut ,,Morvagsal''(portul).
Trec pe linga Lenin si terase frumos amenajate. Iese soarele si sosesc in port.

Aflu ca abia vtornik(marti seara) pleaca vaporul Mihail Svetlov spre Poti-Batumi. Ce scump e! 1550Rur~56 $. Parca ar fi un avion(40$) Adler-Batumi dar sigur o s-o patesc acolo ca la Min Voda. E si daca ma deporteaza, ce? Imi vor pune interdictie si ce-o mai fi!
Azi pleaca nava ,,Apolonia'' la Trabzon(parca ~90$). In port, un ofiter vrea sa ma legitimeze dar cedeaza imediat.

Am 3 zile de stat/colindat. Se mai face si baie.
Noaptea dorm sub o faleza si admir farul si vapoarele.


APUS DE SOARE LA SOCHI

5 DECEMBRIE 2005, LUNI  Ziua 9

Merg la banca
1Eur=15,12RUR,
1$=12,94Rur

Nu gasesc nici un chiosc de piine si nici un robinet cu apa.
1kg zahar=18rur, brinza=75-120, banane=20-30, lamii=10rur/buc.

Trec pe la un hotel sa-i rog sa ma inregistreze si pe mine dar cica nu se poate.
Marea devine agitata si incep sa-mi fac probleme in privinta navigarii.

MAREA E AGITATA

6 DECEMBRIE 2005, MARTI  Ziua 10

Merg prin parcul mare, construit in trepte. E plin de banci, de cosuri de gunoi si de plante
necunoscute mie. Toata ziua stau la soare pe o banca. Fac setea si foamea. Abia astept sa plec la georgieni.

Ora 18 stau la rind in fata vamii. E aglomeratie, gruzini si 4 turisti nemti. Abia la 9 seara ma imbarc in vapor(nu fara emotii: iar vor bani, le spun ca nu mai am si ca astept in Poti la banca, nu se lasa si-mi cer 20$ dar li se face mila de mine si ies gratis). Pe vapor sint si 2 masini.
Un gruzin ma invita la masa(lipie, castraveti murati, brinza,etc, masa copioasa, 3beri proaste x 35Rur). Ei dar peste noapte sint citeva valuri care-mi pune stomacul la incercare....ies sa dau la ,,pesti". Sint o gramada care ma imita. Se face rind la unica buda. Apoi dorm fara pb in timp ce nava sparge valurile.

Tot timpul se vede tarmul Abkhaziei & Gagrei, regiuni de pistolari/raufacatori. Aflu ca nemtii(vorbitori si de rusa) vor sa continue vizita la Tbilisi-Turcia-Grecia.


PE VAPORUL ,,MIHAIL SVETLOV''


IN PARCUL SOCHI

ANIMALE IN CENTRUL ORASULUI POTI(Georgia)

7 DECEMBRIE 2005, MIERCURI  Ziua 11


Mi-e lene sa ies afara la rasarit si mai dorm putin. Stam vreo ora in dana portului Poti. Abia astept sa ating pamintul.
9.30 primesc viza(10$) fara probleme si apoi pornesc spre centru. E atmosfera de primavara; sint incintat de un pelmier. Gasesc imediat ,,Pro Credit Bank" si fac rost de noua moneda, LARI. Sint si bancomate.
1$=1,78 Gel, piine(~400g)=0,50 Gel. Ora locala=Bucuresti + 2h
Trec apoi un riu, lumea ma priveste cam suspect si sint oprit de 2 pustoaice pt conversatie in engleza. Imi aduc aminte spusele consulului:,, sa n-ai teama ca nu vei avea probleme, nu vei fi atacat!''. Ma plimb intr-un parc si apoi caut autogara. Trebuie sa ajung la Batumi si apoi la turci.
Drumul la marshrutkas trece prin buricul tirgului. Numai dughene. Se vind lipii si tot felul de gogosele. Ciudatenie! Aici sint vaci si porci in sensul giratoriu si pe bulevard. Dar la avtovagsal nu inteleg deloc scrisul si tb sa intreb de Batumi. Dau insa de o doamna ce stie engleza si care ma ajuta sa ajung la celalalt port. Era o masina directa(ora 15, 5 lari) dar noi facem din 2 buc pt 4 lari(100km). Aglomeratie mare, lumea a fost la cumparaturi si au saci de cereale. Imi place tara, peisajul. Uite si marea si muntele. Mandarini pe rod, verdeata, piriiase, serpentine, tunele, sosele bunicele iar garile au cismele.

PORTUL BATUMI

APUS DE LUNA LINGA BATUMI

16.00 Batumi, port, palmieri, aglomeratie.
Zaresc nava mea si inca o racheta. Intretimp ma razgindesc si hotarasc sa merg si la Tbilisi si pe Kazbek. Acu trebuie sa caut gara. Toti ma indruma la ,,makindjauri'', probabil la masini. Dar o cursa = 30 lari. Intreb pe multi de gara si toti raspund la fel, makingiauri...
Ce au astia? Ca n-am bani de microbuz.
Ei lasa, ca miine o sa merg pe calea ferata pina la prima gara. Camioanele descarca in vase lazi cu mandarine. Acu merg intr-o piata. Mama ce comert tiganesc! Vreau sa iau de la un mos 1kg de mandarine cu 1 rubla, imi pune 2 kg si imi cere 2 ruble. Ii dau 2Rur se uita lung, ca cica nu d'astia. Pai ori rubla ori lari!? Rubla, rubla! Ei, mosule ia tine-ti poamele!! Pesemne ca nu vrea sa vinda!
Piine 1kg=1 lari; cartofi=0,70 lari trec pe o strada numai cu tejghele de pantofi(fara pret). Produsele nu au preturi.

Plec si la 10 min gasesc o gramada de mandarine. Imi umplu o sacosa(~4kg) si apoi ma asez linga o cladire abandonata. Aici se intuneca dupa ora 18. Nu ma mai opresc din mandarine.
Peste nopate ma trezesc cu un aurolac deasupra mea. Sar in picioare si-l fugaresc dar apoi ii fac semn sa vina la mine. Cred ca-mi zice sa vin la camioane si ii zic ca la 5 dimineata plec.



8 DECEMBRIE 2005, JOI  Ziua 12

~8 plec la drum spre centru, peste un pod pietonal. E inca intuneric bezna. Tot nu inteleg unde-i gara desi intreb lucratori la miscarea caii ferate.

O cursa cu microbuzul pina la Tbilisi face 30 lari(25 negociat) insa o pornesc pe calea ferata, ajung la plaja(e super, soseaua merge in paralel cu marea, sint si palmieri, se vad si dealurile).

~9.30 Makindjauri si....GARA! Acolo e scris in lb nationala dar merge usor achizitionarea biletului spre Tbilisi(5,20 lari).
Pina la ora 9 seara stau pe plaja, mai spal ceva haine, vine un pici localnic(Ireaq) care vrea conversatie si ma face sa-i vorbesc in romana. Hi! ce mirat e de graiul meu! Nu intelege nici rusa...
Seara stau la apus si admir portul Batumi.
Tren lung(19 vagoane), ceva ,,police'' (politie) in vagon si se doarme la greu.


SPRE MAKHINJAURI

9 DECEMBRIE 2005, VINERI  Ziua 13

6.45 Tbilisi, ma uit pe tabela cu trenuri sa vad ora de intoarcere si iar nu inteleg nimik. In fata garii intreb de DIDUBE, statie de marshrutkas pt Kasbegy. E simplu, urc in autobuzul 54 (0,20 lari).
Imi plac semafoarele dar ce oras urit, tziganesc, case vechi, dughene. Nu am vazut in viata mea atitea case valutare una linga alta (1,78-1,80 GEL=1$)
Benzina=1,20-1,70 lari, piine(multe sortimente si de casa si pe vatra) 0,20-0,50

La Didube, pe toate masinile e scris in georgiana. Gasesc 3 rusi cu rucsaci dar ce pacat ca nu avem directie comuna, insa mi-au aratat masina.

La 9 pornim, sosea 3 benzi, benzinarii una dupa alta, uite drumul spre aeroport. E senin, admir peisajul: un lac, padurea de foiase, porci in gramezi de mandarine si oameni pregatiti de iarna: gramezi de nisip pe margine.
Sint cam 160km(10 lari) pina la kasbegy. Apar serpentinele bine taiate, soseaua e bine intretinuta desi sint 2000m. Mamaaaa, ce creste inzapezite!
Abia astept sa urc.
Uite o bariera a politiei, probabil ca a ramas de pe timpul rusilor. Se trece prin Gudauri, o statiune in plina expansiune(hoteluri, telescaune) si apoi soferul se lupta ca sa cistige inaltimea maxima(pasul Krestovii, Jvari Pass 2380m) prin tunele si protectii ale soselei. Insa e bine de facut cu auto propriu.
In punctul maxim soseaua devine proasta dar cum se coboara devine iar brici si apar satele(cu conducta de gaze!).

12.00 satul Kasbegi(1700m), sint cam dezorientat dar vad repede vf mult dorit.
Uite si Biserica Sf Treime deaspra satului. In sat e un hotel(StephanSmida) iar pe marginea drumului sint tarabe cu negustori

De la bifurcatia Vladikavkaz(~45Km) fac stinga si urmez pieptis ulitele satului Gergeti. Lumea se uita cam chioris la mine. Mentin directia dupa un riu. Trec pe sub un turn de piatra si pe linga tarcuri facute din lespezi. Intuiesc o poteca, cam sfarimicioasa. In stinga se inalta o mica padure, singura din zona. Urc pe malul sting orografic, pe pasuni si apoi urmez un cablu de la limita cu solul.

Tin directia spre niste momii si un pluviometru de fier. Inca merg prin pasunea uscata si soarele puternic. Trebuie sa-mi dau cu alifie. Apoi imi pun plasticii si parazapezile. Zapada e inghetata, tasata. Urc o creasta ce margineste morena si valea Ortseveri(cred) si poposesc linga o mare momiie unde sint 2 bidoane cu motorina, 1 sticla vodka si luminari.

Urmez un mic platou si apoi parca vad ceva urme ce coboara in caldarea din dreapta.
Cum zapada e inghetata si nu vreau sa risc fara coltarii in picioare continui sa fac traversarea ascendenta pe linga bolovani. Se cam intuneca si inca nu zaresc statia meteo.

18.45 tabara linga un bolovan mare(~2800m). Vintul isi cam face de cap dar stau la adapost dupa imensa stinca. Peste noapte e luna plina. Primusul isi face datoria repede.


SATUL KASBEGI, BISERICA SATULUI SI
VF KAZBEK(5033)
, in dreapta

VEDERE PESTE VALEA TEREK

GHETARUL GERGETI SI GORA KAZBEK(5033)

10 DECEMBRIE 2005, SIMBATA  Ziua 14

7.50 trezirea, senin, frig
10.00 plecare pe curba de nivel printre bolovani. Observ ca am gresit si ca tb sa traversez valea din dreapta(Ortsveri). Pe malul opus gasesc un alt pluviometru. Urmez iar o creasta, destul de dezgolita, pe deasupra ghetarului Gergeti. Abia zaresc statia meteo(acum abandonata). Incep sa ma afund si vintul bate exact de sus.
Ce greu inaintez!
Trebuie sa traversez ghetarul si sa gasesc trecerea catre statie. Trec pe linga crevase cu gheata sticloasa si apoi dau de un batz(semn de ghidare). Urc pieptis o fata cu grohotis marunt, incomodat de vint si gata!

16.00 Statia Meteo (3680 m), pustiu, parter(inutilizabil)+2 etaje.

Urc pe niste scari si sosesc la adapost. Sint multe cutii, saci cu gunoaie(fara urme de shoareci) dar in rest refugiul e marfa! Camere multe cu priciuri, bucatarie si...camera unui calugar cu multe carti religioase.

Afara e si o conducta(izvor), acum inghetat. Nu gasesc wc-ul.


MUNTELE ORTSVERI VAZUT DE LA 4500m

11 DECEMBRIE 2005, DUMINICA  Ziua 15

Conform www.ii.uib.no/~petter/mountains/caucasus_4000.html, vf figureaza pe pozitia 13.
Denumirea locala: Mkinvartsveri
Din alte surse:
"D. W. Freshfield, A. W. Moore si C. C. Tucker, englezi, cu ghidul F. Devouassoud, francez din Chamonix, au urcat, în 1868, Kazbekul (5 047 metri) si vîrful de rasarit al Elbrusului (5 533 metri). Vîrful de vest al acestui munte (5 633 metri) a fost suit în 1874 de catre Moore, Gardiner, Grove si Walker."
(Pe crestele Carpatilor, N.Baticu)


Primii romani:
,,O calatorie în Muntii Caucaz: Trei membri ai Societatii Turistilor din România, sectia Wander-Club Bucuresti, dr. A. Wetter, dr. Rohler si Westermann, profesori, au întreprins o ascensiune în masivul Caucaz, pe Vîrful Kazbek (5 047 metri altitudine) în iulie 1912."

Dupa N Baticu, se pare ca au mai ajuns niste romani prin 1980(Iosif Ghetie si alti participanti)!
 
Grad dificultate: D(iunie-septembrie) sau gradul 2(traseu clasic fata si creasta vestica, pretabila si la ski de tura); grad 3B(rusesc) fata sudica si estica(ianuarie - feb sau iunie - oct).

5.45 Alarma telefonului imi da desteptarea. Ah ce greu e!
8.10 plecare cu bagaj usor(2 pioleti, 1 bat ski, 1L ceai si rucsacul mai mult ca sa-mi protejeze spatele). Sint imbracat si cu vesta de puf dar dupa 10min incep sa-mi inghete miinile.
Traversez o zona cu pietris spre stinga si apoi urc pe o vale. Nu mai traversez catre traseul din fata sudica(un horn acum dificil din cauza placilor de zapada) si continui pina ies intr-o creasta cu cornise. Zaresc o mica capela(~4000m). Stinca e sfarimicioasa si tb sa ma mai feresc de caderile de pietricele. Pe la 9 rasare si soarele dinspre Marea Caspica(desi nu o s-o vad!) Incet, depasesc si alt vf Ortsveri(~4680m) aflat pe partea cealalta a gh Gergeti.

Dupa 4 ore, trbuie sa mai fac un efort si sa atac ultima creasta ce conduce pe micul platou al vf. Starea zapezii ma nelinisteste. Incep sa ma afund sau nimeresc in placi de vint ce se sparg si se duc la vale.
Ah, trebuie sa corectez directia spre niste stinci. Parca-i mai bine pe mixt. Soarele arde, s-a mai incalzit afara si-mi dau jos vesta.

Virful e aproape, risc sa ma vad azvirlit intr-un ghetar dar inca continui pe o panta de ~65-70gr, acum la 2 pioleti. Adie vintul iar un coltar se cam misca si nu am posibilitatea sa stationez pe creasta asta valurita(placi, firn, pulver, panta mare) Imi ingheata tot ma des degetele miinii drepte.

Dupa ce termin cu mersul pe si printre bolovani si intru iar in pulver fac poza cu vf si asta e! Gata!
Ce sus ma aflu, mi-e cam teama sa admir peisajul. E ora 13 si cred ca sint cel mai inalt om cu picioarele pe pamint.

,,Slava lui Dumnezeu in locurile prea inalte si pace pe pamint intre oamenii placuti Lui'' imi vine in minte.
Dar tb sa ma grabesc pt ca pe vecinul Ortsveri(Twin Peaks) e deja ceata si coborirea e dificila si anevoiasa cu fata la panta la 2 scule.

13.50 sosire in saua cu cornise. Acu vad ca e si un mic platou pe care se poate campa(in unele programe exista si o tabara la 4700m). Regasesc urmele si, incet- incet prind curaj si nu ma mai satur de peisaj. Parca am o durere in ceafa. O fi altitudinea? Bleah! Si asa cobor, nu ma mai intereseaza. Sint fericit (pe moment); degeaba, uite ca n-am semnal pe telefon.

14.45 intru in mica capela. E frumos decorata, are usi glisante/ca la autobus mai exact. Inauntru e un covor si sint multe carti. La plecare inchid bine usa ca sa nu intre zapada. Aici imi dezleg coltarii ca sa nu-i uzez/obosesc pe pinzele cu grohotis. Casuta e bine ancorata. Ce peisaj fain, aduce cu mtii Stincosi si cu canioanele din SUA(din reclamele cu tigari)

15.30 Statia Meteo. Acum imi dau seama de traseul corect: porneste exact de la statie in sus pe o limba mare de zapada.

19.45 ceaiul de seara(ceai negru de frunzulite) care imi va lua toata oboseala. Noaptea nu pot dormi deloc! Ghinion!


CREASTA FINALA

VEDERE DE PE VIRF CATRE EST

CAPELA GERGETI

LA COBORIREA DE PE VIRF
12 DECEMBRIE 2005, LUNI  Ziua 16

9.10 incep retragerea din masiv. Aici e senin insa spre valea Terek(cea cu soseaua) e mare de nori de vreo 2 zile. Pe holul statiei sint -5grade.

Cobor pe ghetar cu amintirea placuta din refugiu. Sper sa revin curind si cu mai multi(sint destule de facut inclusiv pereti de gheata). Inaintez greu pt ca vintul a depus zapada pe uriasul ghetar.

Ochelarii(de oras) nu-si fac deloc datoria pe soarele asta puternic. Incep sa clipesc des si sa merg cu ochii intredeschisi.

10.15 parasesc gh Gergeti si urc la dreapta intr-o creasta. Cobor pe ea pina la un pluviometru. De aici incepe traversarea(inotul caci vintul a depus multa zapada pe fundul vaii) prin valea Ortsveri. Sub mine se aude involburat piriul. Sper sa nu devin hrana la pesti! Sparg si batatoresc ca sa nu ma afund mai sus de briu si apoi inaintez.

Ma orientez dupa momii si apoi intru in ceata. Stau si stau si nimik. Trebuie sa continui sau voi fi obligat sa pun iar cortul. Hotorasc sa merg dupa instinct pe curba de nivel, nefiind pericol de avalansa si...ies exact la momiia mare cu bidoanele de motorina.
De aici apare semnalul ,,Geocell" si trimit vesti in tara. Se pare ca am terminat cu Kazbekul pt ca mai departe traseul e lejer. Se mai lumineaza si zaresc Biserica Sf Treime.

Cobor pe creasta si constat ca nu mai recunosc drumul de coborire pt ca a nins. Sint ceva urme relativ proaspete si le urmez. Ma afund in zapada, parazapezile se ridica de la zapada zgrunturoasa si sosesc la alt pluviometru(13.40, alt ~2400m). Mai departe incepe pasunea.

Fac o pauza de 1h, pina inghet. Plec spre Biserica dar de asta data in ghetele de vara. Bleah, iar ceata! Nu vad nimik si renuntz la biserica(chiar daca e drum de culme).
Cobor spre dreapta pina ajung in talvegul vaii, la apa, printre maracini.
Nici nu mai stiu pe unde am urcat....

~16.30 marginea satului Gergeti, la tarcuri.
Montez cortul. Ia te uita! Pe coaste nu-i deloc zapada dar in gura unor scocuri e destula si tasata.
Acu ninge si incep sa se aprinda luminile de la case.


TRASEUL PARCURS

TRAVERSAREA PE SUB ULTIMUL MUNTE

Dan Alexe pe un ultim virf
13 DECEMBRIE 2005, MARTI  Ziua 17

~6.30 ma trezesc foarte greu si nu mai aprind primusul.

8.50 Satul Kasbegi. Tocmai pleaca un microbuz. Un sofer ma baga in duba lui, stau ~30min si apoi ma trimite in alta cursa. Vremea e cam mohorita. Urcam ~600m pina in pas si apoi coborim spre Gudauri. Chiar in sosea vad un perete de vreo 100m de gheata rosie(de la scurgerile de oxizi de fier, cupru). Si pe aici a nins dar drumul e curatat. Pe marginea soselei sint negustori cu obiecte de artizanat si dulciuri.

~12.00 Tbilisi; intrarea in oras e blocata de politie si trebuie sa ocolim mult. La Didube cumpar 2 piini si apoi merg la autobuzul 54. S-a incalzit si aglomeratia din oras ma ameteste.

13.30 Gara Tbilisi. Pina la 9 seara cind va pleca trenul, trebuie sa-mi fac de lucru. Descopar metroul, un microbuz de Erevan si o gramada de tarabe cu chinezarii.
WC gara=0,20 lari
Valuta gara:1,79 Gel=1$, 2,11Gel=1Eur. 0,6Gel=1Rur

In gara se perinda o gramada de negustorasi, oameni amariti si cersetori. Ambulantii vind adidasi, lipii, gogosele, seminte, dulciuri,ciorapi, rechizite, tigari. Tiganesc!



VALEA TEREK
14 DECEMBRIE 2005, MIERCURI  Ziua 18

6.35 Makingiauri, fara intirziere. Profit ca e luna plina si intuneric si merg pe plaja sa fac ceva poze. Sint microbuze cu directia Sarpi(granita). Mi-aduc aminte ca am vazut sapt trecuta si curse de Hopa(Turcia).

8.00 fac conversatie cu un agent de politie si apoi urc in cursa de Hopa. Oau, o sa traversez si granita.
Mergem si tot mergem prin oras, ramin singur cu soferul, il intreb de Hopa, de granita si Turcia si...constat ca in Batumi e un bazar numit ,,Hopa''.
Ii spun omului sa ma lase la marshrutkasurile de granita si ii platesc cursa(1 lari).

Pina la granita costa 5 lari insa soferul imi ia doar 4, ,,my friend !''
La revedere Georgia!

Welcome to Turkey ! ora Bucurestiului, deci am cistigat 2 ore!
Nici un control
la granita. Viza costa 10$. Sint asteptat de taxiuri si microbuze.
Turcul hot, jecmaneste multa lume.
Ii dau 5$, desi cursa nu face atit, pt ca nu mai am marunt de 1$.
Soseaua urmeaza indeaproape tarmul dar si malul abrupt.

La Hopa, soferul vrea sa ma plaseze in duba de Ardeshen, asa fara sa trec pe la banca.

Cursul la negru: 1$=1 Lira.

Ce limba grea, nu sint in stare sa numar sau sa spun un ,,da/nu'' pt ca nu am insistat asupra ghidului.
Curs banca: 1$=1,32YTL

Astept...si vad ca soferii microbuzelor imi opresc un autocar ce merge la Trabzon. Pina la Ardesen vor 5 lire dar ramine la 4. Pe drum ni se da parfum.

In Ardesen aflu ca nu sint curse pina la Camlihemsin si trebuie sa ajung mai intii in Pazar. Un localnic imi opreste un minibus. Ok, se duc 1,50 lire.

In Pazar mi se face legatura la cursa de Çamlihemsin si Ayder. Pina la prima asezare ma costa 2,50 lire.
In Camlihemsin e internet, scoala si destule alimentari.

Pina la Ayder mai sint 18Km si cum fiind singurul client, soferul ma abandoneaza la bifurcatie(initial vroia sa stau intr-un loc de rugaciune=Mescit !).

Mai departe fac autostopul. Pina o veni o masina, hotarasc s-o iau la talpa.
Ce noroc! Sint dus pe gratis pina in centrul statiunii Ayder(ora 13.30). Sint o groaza de hoteluri insa statiunea e pustie.

Continui inca vreo 6Km pe un forestier pina intr-o poiana mare(Wc ecologic, chiuvete, ceva dughene acoperite cu prelata). Cred ca locul se numeste A.Kavrun(ora 16).

Si, surpriza! Se intuneca. Montez cortul si imi fac inventarul la benzina si alimente. Ma streseaza ca nu prea mai am de rontzait pt macar 4 zile. Nu stiu ce-o sa fac!



ORASUL HOPA(TURCIA)

SPRE MUNTII KAÇKAR

CON DE AVALANSA

15 DECEMBRIE 2005, JOI  Ziua 19

7.10 plec la deal si tin un drum de vale(cel din stinga). In padure dau de zapada mare insa e tasata. Trebuie sa-mi pun plasticii. Calc pe niste urme.
~9.30 Poiana cu 3 mari stine(inchise cu lacate). Continui forestierul peste un pod si urc continuu. La un izvor de beton fac un popas. Sint tot mai obosit, zapada se inmoaie si se inoreaza. Alunec rau pe gheata. Pe malul opus e un satuc cu stine si cabanutze, cred ca-i zice Yukari Kavrun(ora 11.30). Continui iar drumul, trec peste urmele unor avalanse. Incepe vintul si mie in chioraie stomahul. Nu prea gasesc un adapost. Urc la o cabana(alt~2500m) si ma refugiez in magazia de lemne nu mai inalta de 70cm. Fac o supa groasa si dupa ora 1 cind vad ca vremea s-a schimbat si n-am gasit nici continuarea, decid sa cobor. Ce flescaiala. Oare pe unde o fi drumul spre Turnul Mezovit? Si harta nu-i deloc clara. Pe forestier ma gasesc cu 2 turci(fara bagaje) si ei necunoscatori ai zonei.
15.30 Poiana A.Kavrun, scot plasticii si continui coborirea pina la un adapost(acoperis). N-am semnal de telefon. E inorat si peste noapte da citiva stropi. E caldut si se anuntza de ploaie.

CREASTA CENTRALA KAÇKAR

16 DECEMBRIE 2005, VINERI  Ziua 20

5.00 trezirea, cer inorat. Fac o supa de taitei, piure si budinca si pe la 7 plec spre Ayder.

In sat(ora 8) incepe ploaia si n-am un loc de adapost. Fac semn unei masini si dau peste o pereche(el din Anglia si ea din Belgia). Au inchiriat o masina si acu se plimba prin Turcia. Sint mirati de pretul benzinei(1,7-2,5 lire/litru).
Sint amabili si merg cu ei pina la Artvin, Ploua torential pe litoral, dar de la Hopa spre podis incepe sa se lumineze. Inaintam in inima
Asiei Mici pe o sosea in zona de padure. Linga oras trecem pe linga un viitor imens baraj si picioroange de pod. Soseaua nu mai e asfaltata, e doar pietris netezit. Stam ~30min din cauza unor derocari.

12.30 Artvin. Eu ramin la autogara. Ploua.

13.30 plecare autocar spre Erzurum(20YTL, scuuuump). Drumul e taiat efectiv in munte, nu am mai vazut asa ceva. Intrece orice masura. Se urca destul de mult pe serpentinele taiate ingenios. Stilpi de lumina agatati de peretii muntelui. Primim iar parfum.
De 4 ore tot mergem pe creste gen caldarea Saratii si custura Saratii. Se intuneca si nu mai vad nimik decit atunci cind ne apropiem de Erzurum si dam de zapada. Abia la ~50km de oras incep dealurile.

~19.00 Erzurum(0 grade). Fac piata(1 piine de fapt coca pt ca pina dimineara maninc 4 bucati de 3-400g=0,25 lire, 1kg rosii+2 castraveti=1,65 lire).
Majoritatea produselor au preturi.
La gara aflu ca primul tren spre Istanbul(Haydarpasa) e simbata la ora 11.50. Asta e! In gara nu pot ramine pt ca e si expozitie de arta.
Merg pe calea ferata si imi asez tabara intr-o zona mai pustie.


IN DRUM SPRE ARTVIN

PODISUL ANATOLIEI
17 DECEMBRIE 2005, SIMBATA  Ziua 21

5.15 sint trezit de muzica de la moschei(chemarea credinciosilor la Alah). Lumea doarme.
~6.30 stau pe peron pina vine un gardian si-mi deschide usa salii de asteptare. Imi spune/mimeaza sa nu fug cu exponatele si apoi ma lasa sa stau linga calorifer.
~8.00 fara un sfert de lira nu pot cumpara bilet, insa cardul ma salveaza. Turcii au posuri la gara si in multe dughene. Pina la Istanbul ma costa 22,75YTL, pt 1700km(2zile+1 noapte). Afara ninge. Merg la un magazin mare(Migros) si cumpar ceva de drum. Sint ieftine fructele si legumele(portocale ~8-9000 ROL) insa 1 budinca=1,5 lire(de 3 ori mai scumpa decit in Ro), miere, biscuiti, etc sint de citeva ori mai scumpe.
12.00 Dogu Expresi, curat, oameni civilizati iar compartimentele au termostate heneywell ce functioneaza! Uimitor! CFRul mai are de invatat. Stau intr-un compartiment. Vreo 4 ore se merge numai prin munte. Apoi trecem prin Erzincan, Sivas, dealuri si munti de genul Baiului+Dobrogei. M-am plictisit. E si ceva paza pe tren si cred ca ma intreaba de arme.
Site util: www.tcdd.gov.tr mersul trenurilor la turci



ERZURUM, Turcia
18 DECEMBRIE 2005, DUMINICA  Ziua 22

3.30 Kayseri; parca se profileza pe cer si Ercyes Dag. Ce pacat ca mincarea e scumpa, ca as mai fi ramas aici.
9.30 Kirikale; ce pamint blestemat au turcii. Numai pietre, pamint rosu terra rosa iar unde e mai drept, e cultivat cu griu.
Pe la 12 trecem prin Ankara; bate vintul si eu iar m-am plictisit. Astia au metrou de suprafata ce deserveste suburbiile. Ankara e o imensitate, asezata pe dealuri. Sint si citiva ,,zgirie nori".Blocurile si casele sint colorate si majoritatea au termopane.
Hai expresule odata, du-ma la Stambul mai repede! Seara tb sa vad marea Marmara,abia astept.
21.50 Haidarpasa, gara asiatica a Istanbulului. Nici o intirziere! Pina aici au fost peste 40 de tunele.
E frig si da cu lapovita. Nu sint incintat deloc ca trebuie sa stau in gara cu toti ciudatii. Unii si-au asezat covoare pe jos si s-au culcat. Multa lume e gripata; sper sa nu aduc vreun virus in tara.
Turcii sau tziganii(cum le-or spune) dorm cum pot si oriunde, scuipa oriunde si arunca la greu gunoaie, de fapt ei nu au cosuri sau pubele. E o tara numai de gunoaie. In gara au bancomate si termometre.


IN STRIMTOAREA BOSFOR

19 DECEMBRIE 2005, LUNI  Ziua 23

Am halit 4 piini(numai coca, nu se poate taia felie) in 2 zile. Trebuie sa ajung cit mai repede pe malul european.

Din fata garii pleaca 2 vaporase la fiecare 10 min. Merg si eu cu vaporul de Eminonu(1 lira). Se mai lumineaza, insa e inorat si lapoviteaza. Nu prea imi ies pozele si nici nu pot sta afara pe vapor pt ca-i vint.

Trec pe sub podul Galata si apoi in 5 min sosesc in gara Sirkeci. Tocmai la 9 seara am tren spre Giurgiu. Pina atunci o sa inghet.

Gasesc bazarul(numai lucruri scumpe!) si-mi iau 4 oua(cu gind sa fac o omleta), seminte si piine.
In Istanbul sint preturi mai mari decit in estul Turciei.

Ora 12: in fata garii imi scot primusul si izolierul si...fac omleta mult asteptata. Dar primusul refuza sa lucreze normal. O fi din cauza presiunii si a nivelului marii. Aceeasi chestie ca la Batumi.

Catre amiaza se mai lumineaza si pornesc catre vest pina dau de un parc si de strimtoare. Zaresc marele pod si in sfirsit, Marea Marmara.

Acum se lucreaza la tunelul pe sub Bosfor, in timp ce pe luciul apei vapoarele se intersecteaza la 5 minute.

Pe o banca incerc iar sa gatesc la primus. Ma tot refuza si il bag in sacul lui.

20.30 ma urc in tren cu o precupeata romanca. Cumpar bilet pina la Svilengrad(21 lire); pina la Bukres costa 66 lire, o gramada de bani.
In tren e ger, bezna si nici apa la wc si asta cica-i tren international.

BAZARUL
MOSCHEEA EMINONU
20 DECEMBRIE 2005, MARTI  Ziua 24

~ora 3 Kapikule-frontiera; in vagon si compartiment e zapada! Pe niste scari cu gheata se coboara pt viza. Nici o problema. Lumea merge la Duty Free(tigari si alcool). Stam vreo 2 ore si evident inghetam.
~5.30 cica e Svilengrad insa nu vad un oras. Cum sa cobor aici? Asta nu-i punctul de frontiera? Ca sint si vamesii bulgari. Nici o pb, bulgarul ride de ceausescu si iliescu iar eu de basescu.
Si aici stam pina la 7.30. S-a luminat si nu cobor pt ca nu vad unde-i orasul.
Pe la 8 am probleme cu conductorul. Vrea iar bilet, ma fac ca nu-l gasesc si ca merg pina la Dimitrovgrad. Vrea bani, 10Eur. Ii cer chitanta si-mi arata o brosura cu vreo 12 leva. Pina la urma ii dau 5$ si cobor la Dimitrovgrad.
Piine feliata 730g=0,55 leva(ieftina), iaurt mare simplu=0,50, bilet auto pina la Russe(ora 11)=11 leva(la tren costa 8-10 leva dar nu prea sint legaturi).
Curs: 1Eur=1,949 leva
Benzina=1,6-1,8 leva
E zapada la greu dar e soare. Soseaua nu prea e curatata, se urca in Stara Planina, se trece prin Gabrovo, Veliko Tirnovo, Stara Zagora, orase de munte, cu troleibus, asezate pe faleze de stinca. Soseaua trece pe sub un tunel de ~10m si lucru interesant, deasupra sint case. Soferul trece(se abate) prin fiecare autogara chiar daca nu are clienti.
Spre Russe zapada dispare.
17.00 Russe(autogara). Merg repede la gara; niste taximetristi imi spun pe limba romana ca nu mai sint trenuri. Merg totusi si ma interesez. E chiar trenul pe care l-am parasit de dimineata. Pina la Bucuresti=~22 leva si n-am bani, dar pina la Giurgiu ~6,32 leva cu reducere ca am sub 26 ani.
Vamesii ma iau peste picior, ah ce-as mai da sa mai retraiesc momentele alea sai iau la trei shuturi. Poate ca aratam jalnic dar nu aveau voie sa se ratzoiasca la mine. Eu fac performanta, duc tricolorul la 5000m , ma chinui 1 luna si ei vorbesc urit.

18.30 Giurgiu Nord

Bine te-am regasit, Dulce Romanie!
Intreb unde-i orasul si pornesc la trap. Un taxiu vrea sa-mi ia ultimii bani, ca cica-s 11km pina la gara orasului. Ei lasa ca ma descurc, nu am mers 5mii de km ca sa ma impotmolesc acu in mahalaua Giurgiului....

19.15 Giurgiu, pleaca trenul spre Progresul, de fapt la Gradiste ca s-a rupt un pod iar de acolo se continua cu un autobuz.
Asta e! Merg la iesirea din oras ca sa trag un pui de somn.



BOSFORUL SI IN ULTIMUL PLAN GIGANTUL POD



TRAVERSIND MUNTII STARA PLANINA

21 DECEMBRIE 2005, MIERCURI  Ziua 25

3.15 Alarma bietului telefon(care m-a tinut 1 luna fara sa-l alimentez) imi da desteptarea. E frig si trebuie sa impachetz sacul de dormit.
4.20 tren pina la Gradistea(18 k rol, redus)
~5.30 bataie pe autobuz spre Progresul(30 k rol). Abia rezist, agatz lumea cu pioletii, ca doar nu-i avion!
~6.30 Bucuresti Progresul. Iau tramvaiul nr 12 pina in Basarab.
~7.15 Buc Basarab, alerg pina in Nord si prind personalul de Brasov.
8.30 Ploiesti vest iar la ora 9 HOME SWEET HOME! Doamne Ajuta!

Multumesc:
- Catalin Onceanu, Sorin Ungureanu, Catalin Vrabie, Cristi Georgescu pt informatii despre unele masive si moral.
- Adrian Apostolescu pt buzunarele detasabile care au fost de mare ajutor dar incomode pe trenurile compartimentate.
- Romeo Popoiu & Gabi Rosioru pentru cd-uri.

- familiei care a crezut/stiut ca ma voi intoarce cu toate oasele