sâmbătă, 14 ianuarie 2017

Cascada Lotrisor si Scorus

Este ianuarie 2017, iar zilele geroase ne indeamna sa ne incercam fortele pe un sport relativ nou pentru noi: cascade de gheata.
Miercuri 11 ianuarie 2017
Vinerea trecuta primim o prima zapada..dar azi, miercuri ninge masiv in zona sudica a Romaniei si anulam plecarea. Autostrazi blocate...
Joi 12 ianuarie 2017
Drumurile incep sa fie curatate, adica autostrazile si drumurile nationale. Ne mai informam pe la pagina cnadr si prindem curaj. Urmeaza citeva zile stabile, fara ger mare.
Seara pe la 7 plecam spre Valea Oltului via Bucuresti Baicului indoor wall pentru a imprumuta ceva piese de la Castoru. Raminem uimiti de cantitatea de zapada.
Din 3-4 benzi pe sens cam 2 benzi sint ocupate de zapada si masini acoperite de zapada. Multe strazi devin cu sens unic. In sfirsit intram pe A1 unde se circula bine iar zapada spre Pitesti si Rm Vilcea se reduce substantial.
La miezul noptii ne cazam la pensiunea cu 50 lei/2 nopti/pers. Camerele sint relativ ok pt acest pret insa baia chiar nu are dus. Exista un furtun de dus dar vei uda tot: wc, chiuveta, usa...ce prostie. Era de acord pt un dus la comun decit sa isi bata joc asa de oameni. Bucataria este micuta asa pentru 3-4 persoane, cu un toaster, aragaz, frigider, internet slab.
Sint setos dupa niste ape medicinale si plec noaptea in cautarea izvoarelor binefacatoare. La vreo 200m descopar izvorul 7 si 14. Baietilor nu le place deloc cel sulfuros si oligomineral. Incalzirea se face de la apa geotermala iar apa de la robinet provine de la izvor.
Vineri 13 ianuarie 2017
Pe la 10:30 echipati luam calea Vaii Lotrisor. Urmam un drum forestier inchis cu bariera. Sint prezente doar urmele unui jeep al padurarilor.
Sintem nerabdatori, glumim, vedem citiva turturi sau perdele de geata. Nu ne oprim. Dupa aproape o ora de la parcarea masinii pe DN 7 ne oprim in fata cascadei Lotrisor situata intre 485 si 515m altitudine. Caderea de apa este realizata de oameni cu ocazia constructiei unui drum forestier de exploatare. In partea de sus, a fost sapat un tunel. Surse diverse atesta cascada prin anii 1950 sau 1970.
Stefan pleca cu 1 surub si fara coarda. Daca intimpina greutati se poate zelbui pina am sosi noi.
Sub privirile padurarilor, scot toate suruburile, exersez putin pe gheata, mincam ciocolata si pornesc in echipa cu Dan.
Ii spun ca vreau sa punem 2-3 suruburi pt a vedea cum functioneaza. Cascada prezinta trepte pe care te poti odihni. Este exact pentru incepatori. Coarda se intinde repede pe deasupra ghetii in golurile careia se aude apa. Sint usor si stratul de gheata rezista!
Stefan a terminat demult cascada si trece prin tunel. Se oprise sa vorbeasca la telefon dar fireste ca noi cu coarda pierdem timp insa repetitia este mama invataturii.
Regrupam si intre timp Stefan ajunge la drumul de jos si ne comunica sa rapelam intrucit ar fi mai rapid.
Tunelul are ceva apa si ne-am uda deci luam decizia sa ne lasam pe sfoara de 50 dar care nu e suficient de lunga. Ultimii metri descataram pe gheata de la baza apoi pornim spre amonte inca vreo 100m pina la niste cascade de pe stinga. Pe cea din drum siroieste apa dar Stefan insista sa intram in ea. Se echipeaza cu citeva suruburi mai scurte si pleaca cap. Dupa vreo 3 suruburi plantate intr-o gheata moale si uda regrupeaza la un copacel de unde il lasam salam. Urmam si noi la exersat miscarile.
Timpul s-a scurs si trebuie sa coborim. Admiram niste linii mai tehnice care presupun si batere de pitoane. Dintr=o discutie telefonica am inteles ca sint sezoane cu mai multe cascade, asa ca vom reveni in urmatoarele ierni.
Seara mergem la Hotelul restaurant Traian...nu au ciorbe fiindca nu sint oameni la tratament. Pe intuneric ma plimb pe faleza Oltului unde vara este disponbil un vaporas de agrement.
Simbata 14 ianuarie 2017
Vreme inchisa dimineata. S-a incalzit putin. Dupa ce am mai uscat coarda hotarim sa plecam spre Voineasa. Urcam pe Valea Lotrului si la iesire din Malaia intram pe v Bucureasa.
Parcam masina la niste tapinari si plecam cale de 1 ora pe un drum cu gheata pe care facem echilibristica si alunecam daca nu avem coltarii montati.
Drumul larg suie in citeva serpentine. Accentuat. Tot mai sus si deodata vedem ametitoarea cascada scorus.
Cobor primul la cascada....in unele parti este de calitate buna. Dar mai sus nu imi dau seama. Sint formati turturei in care este dificil de montat un surub. Adica nu avem experienta in turturi, daca suruburile vor tine unei posibile caderi. Sintem putin descumpaniti dar Stefan se hotaraste. E foarte motivat pentru o incercare. Primeste echipamentul necesar si pleaca cap.
Hai Stefane, baga tare! Se pare ca suruburile Irbis prind mai bine decit diamondurile cu manivela.
Metru cu metru, surub dupa surub...progres! Uneori imi simt gura uscata numai privind. Bucati de turturi cad spre noi. Speram sa regrupeze in siguranta la un copac.
De asta data eu stau pe margine si fac poze. Ne intrebam daca nu cumva drumul urca prin padure pe o culme si apoi intra intr-un canion pina in partea de sus a cascadei. Nu stim...Stefan regrupeaza dupa vreo 30m verticali dar cu mici-mici trepte.
Pentru a cobori are nevoie si de semicoarda. Pasajul are vreo 30-35m. Urmeaza dan filat de mine, iar eu sint ultimul. Corzile sint ude fiindca pe suprafata ghetii avem parte de apa. Stau agatat in pioleti si storc manusile mele vechi. De la regrupare in sus nu mai este pult si nici tehnic.
Am inteles ca ar exista inca o cascada in continuarea acesteia. Azi ne limitam la Cascada scorus.
Stringem echipamentul si plecam cu coltarii legati. Pe drum ne oprim sa exersam abalakovul.
Ce mai idee. Cerul se mai degajeaza si zarim muntii Lotrului. Din pacate zona Vidra este saraca in zapezi asa ca hotarim sa ne retragem spre Fagaras.
Nu reusim sa aflam daca este zapada suficienta penru ski asa ca in unanimitate votam sa mergem in Fagaras cu amenintarea ca in vreo 2 zile se schimba vremea.
Album foto: https://photos.google.com/album/AF1QipO_Qh6E65D_gvd8rEUdYzOgcL9j-2-JI1B7Gon1