miercuri, 25 noiembrie 2015

Tragedia de la 28 septembrie 2015

S-au vehiculat multe, s-au facut filme si declaratii ale salvamontului dar eu stiu cum a fost realitatea. E foarte greu sa povestesc, se fac aproape 2 luni. 
Era luni 28 septembrie 2015, zi ploioasa. Nu am avut sofer pt ca Oana(prietena lui Noam) era ocupata. Aflasem in dimineata respectiva de luni cu 30 min inainte sa plecam(ora 6:30) ca nu poate veni. Ploua insa noi ne doream asta adica sa avem apa mai multa in canion. Am plecat cu 2 fete si 1 baiat toti soldati(baiatul era pilot pe avion militar).
Bun, ajunsi cu masina pe transfagarasan am trecut peste valea noastra.

ACUM Valea lui Stan ERA NEOBISNUITA
Curgea apa destula si eram incintati. Traseu dificil acum si chiar ii spusesem lui Noam ca era bine sa folosim jeepul. Raminem in noroi dar impingem microbuzul si depasim zona.
Am plecat spre punctul unde se intra in traseu si ne-am echipat toti cu neoprene si hamuri, veste, casti, etc. Eu urmam sa merg cu masina la sosea si sa ii intimpin din directia opusa. Ploua marunt si era 12 ziua, inca in timpul obisnuit. Mincam putin fiindca avem lada frigorifica si tot ce trebuie.
A plecat grabit si cu teama ca eu si masina vom ramine in noroi. Tinerii m-au rugat sa nu ma impotmolesc, Nu au luat nimic cu eu, apa, ceai, sandvisuri sau lanterne, telefon. Oricum nu era semnal acolo. Urma sa ma gasesc cu ei in vreo 2 ore la un pod sau chiar mai sus unde noam dorea sa il ajut. Acum era prima data cind lucra singur. Am fost vara asta de vreo 10 ori plus anul trecut de 7-8 pe vale.

Eu mi-am dat seama ca apa e f puternica dar am avansat totusi pina unde am considerat ca imi ating limitele. Am dedus ca Noam se va retrage asa ca am plecat cu masina prin noroi in punctul de unde ii lasasem linga Cantonul Calugarita.

Am mers pe traseul lor pina la o cascada pe care nu o puteam trece fara coarda lunga iar intoarcerea era extrema. Asa ca am considerat ca NOAM e capos si a fortat limitele si ca va continua canionul sa il coboare si am alergat in partea finala cea de jos. Am condus iar prin noroi. Trecusera cele 2 ore. Mi-am fortat norocul si am ajuns la punctul unde stabilisem intilnirea dar mai sus chiar era imposibil.

Am vazut ca nu e nimeni si am zis ca poate Noam a facut vreo manevra gresita cu coarda si a pierdut-o sau chiar s-au retras pe acelasi drum. Am sunat un prieten de la salvamont pe la ora 6 seara cind am avut semnal. ploua mocaneste. Urma sa mai fac o urcare cu masina la punctul de start. Era intuneric, intr-o zona cu ursi, am urcat pina unde ar fi putut si ei sa urce fara lanterne. am fluierat si nimic atunci am mers repede la semnal si am dat alarma. Era vreo 8 seara, intuneric si ploua. Salvamontul nu vroia sa riste noaptea cu canionul umflat desi eu le-am spus ca plec iar singur. Intre timp am chemat un prieten de la predeal si pe oana care nu avea stare.
la 4:30 dimineata am plecat echipati in canion prin partea de sus. Am facut pana la roata jeepului dar nu mai conta daca ii scoteam intregi. 

La ora 7 dupa ce am trecut de niste zone f periculoase am ajuns la grup. 3 erau in picioare si unul(Noam) culcat. Eram inca la distanta si am crezut ca are oase rupte. Am gindit ca au pierdut controlul plutirii si au zburat peste cascade si ca doar Noam a patit ceva cu oasele. Am coborit la el. Oamenii eau socati, uzi, tremurau. Nu am intrebat prea mult, Noam zacea acolo de la ora 5 seara. Tinerii au incercat resuscitarea(am vazut pe film) cu masaj cardiac.
 Nu a raspuns timp de 45 min. Am coborit cu cei 3 dupa inca 4 ore f grele prin torenti puternici. Mi-am dat seama ca nu as fi putut urca pe unde am coborit noi acum. 
In urma cu 3-4 zile fusesem cu copilasi acolo si abia era apa. 
Fetele nu au vrut sa mai faca rapel in cascada dar Noam i-am propus baiatului sa faca, si greseala lui Noam a fost ca l-a lasat sa coboare primul in cascada. Baiatul a avut problrme in apa cind s-a trezit cu coarda infasurata pe picior si a urlat. 

Noam a venit repede pe scari( nu s-a aruncat!) si l-a ajutat dar a intrat iar in apa sa recupereze coarda. Cascada puternica l-a invins iar valurile l-au scos la mal dupa vreo 5 min. Fara suflare. Mentionez ca eu i-am luat casca de pe cap si de aici salvamontul a zis ca era lovit la cap deci minciuna, nu avea nicio zgirietura sau os rupt. a murit inecat chiar cu vesta. 
Cel mai probabil ca in turbulentele cascadei el a pierdut controlul plutirii si a ametit, pulsul a crescut si nu a mai avut aer. 
Acolo se formeaza o spuma mizerabila, maronie. 
Salvamontul a ajuns acolo dupa noi si au inceput sa il scoata pe noam pe la 3 dupa amiaza deci la 22 ore de la tragedie. S-au luptat pina la 10 seara, iar noi am dat declaratii la politie. 
Oana a fost socata...toti. Au urmat telefoane de la presa israeliana, ambasada, familie, prieteni.
Nu stiu ce ati citit in presa dar el a murit dupa ce l-a salvat pe unul foarte curajos.


Ideea era ca lui ii placea sa faca lucrurile pe graba si mai gresea. am crezut ca poate lua o decizie buna, aveau parte de extrem dar fara peripetii si risc mare chiar daca evitau cascadele si mergeau pe linga balustrade 
Nu stiu cum puteam sa impiedic situatia, doar daca ma luam la bataie cu el....insa ma bazam ca e cu clientii si nu va risca. 
Retragerea, abandonarea nu e ceva rusinos.
In urma cu vreo 2 sapt noam cu oana au fost la canyoning in retezat si acolo noam a facut cam aceeasi greseala cu oana . A lasat-o prima, el nu era echipat, ea a avut pb cu coarda fiind incepatoare si oana putea termina cu viata.
Dar a reusit sa iasa. Noam impingea situatiile la limita si cu mine se credea invincibil. Cu jeepul nu ii pasa daca ramine in zapada sau noroi, el stia ca e cu mine. 
Mergea cu clientii prin ploaie sau zapada si le forta limitele fara rost.
Eram o echipa si in ultimii 5 ani cred ca vb cu el zilnic. stiam unul de altul, eram frati .

Pe de alta parte si cei 3 puteau suferi hipotermie sau altele. Ei au avut un telefon prin satelit cu buton de SOS si au actionat alarma pe la ora 5 seara. Dar cine a primit semnalul se putea face vinovat ca nu a anuntat clar autoritatile sa plecam imediat si sa ii scoatem pe cei 3. 
Era bun inotator si scufundator dar fara practica in ultmul timp, oricum pe cascadele alea chiar nu poti face prea multe. El trebuia sa coboare primul ca stia ce tb facut. A intrat in apa deja in stare de soc, sa il ajute pe baiat si de aici probabil s-a declansat si un stop cardio respirator. Avea optiuni la fata locului. fetele au evitat cascada aia si nu cred ca isi doreau sa faca altele. Niciodata ghidul nu lasa clientul sa faca coborirea primul mai ales in situatia asta extrema. 
Si erau cascade unde apa cazuta forma o fintina arteziana, deci avea un revers, o coloana de inca vreo 3 m in care nu ai ce cauta. A luat o decizie corecta cind nu a facut cascadele intermediare fiind inabordabile.
Si repet nu a fost viitura cum spune presa. era debit constant, eu asa am vazut in cele 2 zile .
Ne-a intrerupt toata activitatea, clienti pierduti, adio loc de munca.
Trist dupa 5 ani si citeva premii tripadviser...turistii veneau pt distractie si mincarea buna

Album foto  https://picasaweb.google.com/101018020664577344875/TragediaDinValeaLuiStan
Clipuri media: https://www.youtube.com/watch?v=iPY6JczTpx8https://www.youtube.com/watch?v=Ofh1-55fcx4https://www.youtube.com/watch?v=28UUOmBi2kkhttps://www.youtube.com/watch?v=oRkNAhYgPjchttps://www.youtube.com/watch?v=q84F0SfxXZ8

In memoriam Noam Avnon

Niciun comentariu: