Prin Valea Malinului

Tura de o zi? Hai sa vedem ce putem face, unde putem dormi ca sigur ne va prinde noaptea!
Ceva nou? Bine, de acord...hai pe ...Creasta Malinului
Coechipier: Dan Oancea
Album foto: aici
Marti, 17 martie 2015

Sosim la Busteni pe la 7:30, parcam la Gura Diham si surpriza, portbagajul refuza sa ne dea bagajele ce asteptau sa fie plimbate la deal! Desfacem o canapea, tragem de rucsaci si pornim cu micul dejun, atasarea parazapezilor si finalizarea ultimelor retusuri in ce priveste echipamentul alpin.

Pe la 8:30 pornim voiniceste spre Cantonul Coltii Morarului insa la bifurcatia piraielor vedem urme ce duc in stinga pe care le urmam. Ne riscam sa pierdem timp...sosim la o captare imprejmuita, o sarim si apoi urmele dispar. Cum zapada e mica in unele locuri, ori deloc, ori inghetata, hotarim sa continuam in sus pe niste fete apoi pe o muchie, intr-un final iesind la drumul ce vine din Plaiul Finului.

Coborim pe drumeagul cu urme si in 5 minute ajungem la soare in Poiana Costilei.

Nu avem timp de stat asa ca urmam Vilcelul Poienitei spre Hornul Pamintos. Pe sus zapada se inmoaie si ne afundam. Imi amintesc ca odata in martie 2005 am facut 3 ore pe vilcel sapind urme cu Paciu.

Ne echipam cu ham, coltari si casca, iar pentru moment decidem sa pastram coarda in rucsac. Cobor primul pe horn, la liber. Este putin incomod insa cu atentie dry-toolingul la coborire este un bun antrenament.
Pe valea Malinului zapada este buna de urcat, deseori inghetata si foarte rar cind intram pina la glezna.

Este soare si peisajul imbietor...urcam si incercam sa dibuim intrarea in Creasta malinului. Timpul se scurge, am ajuns la intersectia cu Scorusul. Vedem un briu cu Jnepeni ce ar putea duce in creasta noastra. Urcam inca putin, iar briul se dovedeste prea expus.

Sintem in dreptul Fisurii Malinului si imi pare ciudata daca intrarea pe Briul cu Jnepeni este mai sus. Dar urcam inca putin pe vale si, alta surpriza...sintem in dreptul Dintelui din malin...asa ca am ratat mult intrarea.

Vremea se raceste, iar miine prognoza arata ninsoare. Putin mai sus este intersectia cu Briul Mare al Costilei. Luampe noi ce avem mai gros si coborim lejer.
Gasim si intrarea in Briul cu Jnepeni, cam incomod de parcurs din cauza vegetatiei insa calea cea mai sigura, safe! Este in dreptul confluentei cu Scorusul.
Propun sa exploram Malinul inferior, aval de Hornul Pamintos.

Prima saritoare o coborim la liber, putin incomod daca nu e zapada suficienta.
Saritoarea 2 o rapelam fixand coarda de un trunchi de copac rupt.
Saritoarea 3 este cea mai spectaculoasa, ne folosim de un piton vechi si ruginit. Coborim intr-un "put" mai mult decit vertical fara a smuci coarda desi cornisa de pe care am coborit ar putea lasa urmari pentru cei slabi de inima. Ma rasucesc in corda nevind un punct de sprijin, apoi decid sa cobor repede dar controlat si fara vreo frina.

Urmeaza si Dan la rapel. In citeva minute sintem amindoi in siguranta.

Ultima saritoare se ocoleste pe stinga printre copaci unde au aparut si urmele in zapada.
Debusam in Valea Cerbului pe inserat la ultimele minute de lumina.

Ne dam jos echipamentul si grabim pasul pentru a prinde aceasi linie a traseului spre Gura Diham.
A fost o tura interesanta cu recunoasterea Briului cu Jnepeni si a Canionului Inferior din Malin pentru care e necesara o coarda de vreo 45m, eventual plantarea unui alt piton.