duminică, 21 iulie 2013

Ciucas

Un munte nou pentru mine si o noua provocare!
Raspund cu placere invitatiei si sint oarecum in impas daca voi avea si timp liber. Cu vreo 3 zile inainte avusesem ceva activitate de team-building in Valea Azugii si sperasem sa fac apoi o traversare peste Baiului si Grohotis pina in Cheia la baza Ciucasului pentru a ma intilni cu grupul.
Are loc o intorsatura si ader grupului duminica dimineata, 21 iulie 2013.
Album foto: https://picasaweb.google.com/101018020664577344875/Ciucas21Jul2013
Sintem 18 persoane, de la liceeni la adulti de pina la 35 de ani din Maranatha Ploiesti.

La 8 pornim cu microbuzul spre Cheia. E inorat iar sansele de ploaie sint de 2-3%. Se pierde timp cu taxa de drum, carburant si cumparaturi din Valenii de Munte dar, la 10 sosim in Valea Berii unde va fi parcat microbuzul. Cerul e variabil iar noi sintem pusi pe treaba! Asta ne este baiul pe ziua de azi. Baietii nu uita mingea de fotbal! Cita energie!

Urcam incet de la Podul Berii, cca 1090m alt. Vom avea de mers vreo 5km pe noul drum forestier ce ne conduce la Cabana Ciucas(cca 1590m).
La inceput drumul e plat si placut la mers prin pasuni si paduri mixte. Ochii mei cauta Turnul Caprioarei, o zona cu 4 trasee de catarat. Sint incepator in acest masiv asa ca imi e greu sa gasesc o cale de acces. Treptat, odata cu cresterea pantei, ne insiruim pe o distanta mai mare.
Cornelia, fiind insarcinata va ramine la izvorul numit Fintina profesorului Nicolae Ioan, un presedinte de onoare al asociatiei Romania Pitoreasca.
Soarele incepe sa luceasca si sa ne incalzim. Unora le place, insa mie nuuuu! Dar ma bucur de compania grupului numeros. Asemenea jeep-urilor ce ne depasesc, si noi ne fortam sa urcam tot mai sus. In urma cu citva ani pe aici era o simpla poteca impadurita.
Un scurt popas inainte de a iesi in platoul alpin, ultima pauza la umbra apoi depasim si ultima panta iar peisajul ni se deschis.
E trecut putin de miezul zilei si grupul vrea sa serveasca picnicul. Ok, ne lungim pe iarba. ;)
Se pare ca e si pauza oilor fiindca merg la tarcul lor. Imi place fiindca soarele e filtrat de nori si pot sta linistit pe izolier. Ce bine e! Baietii vor sa mearga la terenul de sport sa joace cu mingea...hmmm, ce idee neinspirata sa te obosesti inainte de virf!
La 13:30 ma cam supar si dau strigarea! Cine e pt virf acum e ultimul moment de a pleca. Rind pe rind se reformeaza grupul de atac.
Pornim spre Tigaile Mari cu gindul de a reveni la microbul prin Culmea Bratocei. Vom vedea fiindca cerul e destul de inorat. Drumul e bine marcat asa ca nu sint probleme decit cu miscarea.
Mai multe grupuri au facut deja virful. Noi mergem in pas de melc! Trecem printr-un culoar mai stincos pe fetele caruia cretisoara tapeteaza frumos.
Si salutam Babele la Sfat care stau nemiscate! Mirosul puternic de cimbrisor salbatic ma indeamna sa culeg citeva plante!
Cu ultimele calorii arse pasim aproape toti pe vf Ciucas la 1954. Zarim Vama Buzaului, Valea Dalghiului, Tirlungul, Mina Dracului si ceva munti de prin Covasna. Este 14:55 si cu mersul de melc am facut aproape 1h30 de la cabana.  E timpul sa coborim. Grupul pe acelasi drum iar eu prin Saua Tigailor.
Urmez culmea Bratocei bine inierbata. Pierd repede din inaltime si ocolesc Tigaile Mari. Un grup vrea sa coboare pe Cl Bratocei insa eu traversez printr-o vilcea spre Cabana Ciucas.
Ma surprinde sa vad un tatic tinar cu un copilas de citeva luni. Frumos mod de a plimba pruncul prin aerul curat.
La cabana reintilnesc grupul. De acum sintem sub bataia soarelui si coborim anevoios si incet pe dalele de beton.
Pierdem repede din inaltime si sintem depasiti de 2 biciclisti! Ce pofta de pedalat mi-a venit!
Jos in Valea Berii baietilor le-a revenit energia si au scos balonul rotund. Apoi, constrinsi de microbuz la 6 seara pornim catre Ploiesti.
Plec cu regretul ca nu am reusit sa le montez o coarda de rapel...
Multumesc grupului(Radu G, Ducu N, Ionatan, George D, Gabi Bv, Alexandra, Dana, Iulia, Fabiola, Dragos, Codrut, Vasilica, Gabi si Cornelia S, etc) pentru ziua petrecuta!

2 comentarii:

Paciu spunea...

Candva, demult in vremuri imemoriale, am ajuns printr-un hatas la baza Turnului Caprioarei. E un perete partial umbrit de padure, desi un calcar solid. Am zarit niste pitoane ratacite, insa n-am auzit sa se mai fi dat cineva p-acolo...Parea un patrar-cinciar cu intrare foarte dura (gen traseu mai scurt dar tare)...

Hiker spunea...

am gasit pe net niste schite si citeva informati despre vreo 4 trasee din Turnul Caprioarei. Dar e aiurea de ajuns la ele. Si se pare ca unele au 4LC si gradul 4B