Marti 12 decembrie 2017
Dimineata la 3 plecam din Predeal de la Vila Vitalis, eu cu Laurence si il ridicam si pe Stefan Bucurei din centrul Brasovului. Apoi continuam pina in Satul Pestera in zona Casa Folea la peste 1000m alt, zona de start a multor pionieri. Drumul a fost curatat bine pina la intersectia cu satul Magura.
Reusim sa parcam jeepul undeva intr-un fel de curte si dupa echipare si degustarea unui ceai purcedem la drum pe intuneric pe linga Casa Folea, refacuta. Si hopa, un ciine jucaus si prietenos ne urmeaza. De fapt, deseori merge in fata noastra.
Prima tinta: rasaritul la gol alpin! Deci hai spre Joaca si Poiana Grind.
Sint primul la batut urme intrucit nu a fost nimeni pe vechiul drum de caruta ce mergea la stinile din Vladusca si table. Si a cam nins bine in ultimele zile, iar noi ne afundam pina deasupra gleznei. Mergem prin intuneric dibuind poteca si la viteza si efortul depus sintem nevoiti sa oprim la garderoba. Ce cald ni s-a facut!
In padure zapada creste pina sub genunchi. Ne grabim sa prindem rasaritul. Urcam prin defrisarea facuta prin 2000 dar acum padurea se regenereaza! Doamne, cum lucrezi tu in natura!
Primele licariri ale astrului se pregatesc sa vina dinspre Bucegi.
Baietii o iau inainte pe linga vilcelul ce ne scoate la refugiul Grind 1 in Poiana Grind. Se vede ca rasaritul este foarte important. Mersul fara rachete este epuizant , la care se adauga ocolirea unor molizi prabusiti. La iesirea din padure ne afundam si mai mult. Vedem rasaritul. Lanternele sint oprite demult, de pe la Vladusca.
Ne relaxam la refugiul refacut. Panoul solar nu este conectat. Avem masa si priciuri noi curate.
Laurence are treaba cu o sticla de tuica gasita, in sensul ca desfacind dopul incepe sa curga pe pantaloni. Da, el e soferul.
Sintem descumpaniti la ce va urma, la efortul ce va trebui facut spre Piscul Baciului. Niciodata in decembrie nu am vazut muntele asa alb! Ne afundam pina spre genunchi pe o panta maricica.
Batem urme cu schimbul si cautam un traseu in care sa gasim mai putina zapada.
Iesim din padure spre niste Colti ai Gainii. Ficare in mintea lui gindeste ca e o lupta inutila, un efort neinteles. Asa ca trag de coechipieri spre abandon. Stiu ce inseamna sa urci prin zapezi. Si gindim fiecare ca ne vom intoarce cu rachetele magice.
In coborire incercam sa alunecam pe fund insa miscarea nu tine mult. Zapada s-a inmuiat si ne afundam rau. Baietii incearca sa foloseasca o pelerina dar nici asa "saniuta" nu poate fi urnita.
Sosim la refugiul Grind 1, 1620m, si punem de o supa cu taitei. Alimentam si catelul apoi pe la ora 13 coborim spre masina pe acelasi drum.
Acum vedem peisajul si padurea ce ne lasa captivati mai ales fagii batrini de pe limita Satului Pestera. Catelul prietenos revine la stapinul sau!
In drum spre Brasov, oprim la Pestera Badichii unde descoperim citiva lilieci.
O tura cu tineri plini de energie si planuri, o zi calda si cu zapezi maricele la inceput de decembrie.
Multumesc Laurence si Stefan!
Album foto: https://photos.app.goo.gl/TwFd8hm3gY3oors42
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu