La jmatatea lui ianuarie se intimpla ca Dan Oancea sa revina in tara si-mi propune o tura prin Fagaras insa timpul scurt(3 zile) si vremea capricioasa din ultimele zile ne directioneaza catre Bucegi...Pai primul lucru e sa ajungem in refugiul Costila...
26 ianuarie 2011(miercuri)
Sosim la Caminul Alpin pe la 7 dimineata si Dan isi urca jipul pina sus in padure. E frig iar noi trebuie sa ne echipam. La meteo se anunta cea mai friguroasa zi a saptaminii(Bucuresti -12, M Ciuc -22). Pe la 7:30 ne aruncam bagajele in spate si pornim incet pe Munticel. Nu sint urme iar zapada ajunge pina la glezna. E senin, poate si frig dar noi ne incalzim imediat.
Dan Oancea pe Munticel
La Garderoba(Troita) a disparut banca care ne-a servit citeva decenii. Se intimpla in Romania... Mergem pe traseul direct de Valea Alba fiind cu ceva privelisti.
Blidul
La peretele cu placute comemorative sosim dupa cca 2 ore de plimbare. Aici gasim gheata si fireste ca poftim la ceva teste de pioleti, mai ales ca Dan are o pereche noua. Pierdem ceva vreme pe aici si plecam nu prea incintati.
Gheata de la peretele cu placute
Izvorul de la bancuta este inghetat si acoperit cu strat gros de zapada. Zapada creste si pentru mentinerea echilibrului ne folosim de piolet sau bat de schi.
Traversam firul Costilei
Afara s-a incalzit bine, iar zapada din pomi a inceput sa cada. La 11:15 sosim la ref Costila. Primul lucru pe care-l fac e sa iau lopata si sa ma apuc de pirtie. Nu-i zapada mare(pina la glezna) dar trebuie sa mentinem zona uscata.
Vreme de leneveala, la soare +22C
Nu mai avem chef de nimic si punem de topit zapada si facut o portie de OTRAVA Knorr(E 621 adica glutamat de sodiu ce provoaca Alzheimer) + oala de Aluminiu...
Mai tirziu ma apuc sa fac poteca spre traseele din Tancul Ascutit. Daca tot nu mergem sus pe vale, ii propun lui Dan sa facem prima lungime din Fisura Intrerupta. E destul de ud in partea de jos...Finalmente ne hotarim sa mergem pe Galbenele. Asa ca pe la ora 14 ne legam coltarii, luam semicoarda si mergem la arat.
urcind spre Coama Tancului Ascutit
Nu sint urme si incerc sa merg dupa instinct. Ne ajutam de pioleti si dupa ce depasim niste jnepeni sosim pe coama. Stiu ca de aici trebui sa urcam putin...dar noi urcam prea muuult si sosim aproape de obirsia Florilor de Colt.
zona crestei Costila-Galbenele din care s-a produs o cadere de bolovani
Cercetez zona si constat ca nu e bine. Cit de usor poti gasi vara traseul de coborire in V Galbenele...
Tancul Mic vazut din Cr Costila-Galbenele
Si in fundul Vaii Costila se vede refugiul de unde am plecat.
Vedere spre refugiu
Cobor la Dan si incercam o coborire spre firul Galbenelelor. Gasim un horn, ne ajutam de copaci, descataram si apoi sarim in zapada. Nu e linia buna dar am coborit bine. Totusi pare aproape si traseul corect...Hotarasc sa o luam la deal spre Strunga Galbenele. Zapada e mare si ne afundam pina la genunchi. Avansam greu...
V Galbenele
Se face ora 16 si trebuie sa luam decizia de a cobori urmind ca miine sa revenim si sa mergem pe Hornul Coamei. Uneori zapada e buna de coltari insa predomina cea moale si adinca. Sint atent sa prindem traseul corect....
Ura! eram foarte aproape. Gasesc lantul, crucea indoita a lui Maxim Nicolau si disting firul secundar care era camuflat in zapada.
imagine din Galbenele spre Gura Diham
Traversarea spre Lant e cam anevoioasa. De fapt cred ca mai trebuie un lant si pe linga cruce. Urcam cu atentie si apoi sosim la urmele noastre. Apoi coborim la refugiu.
Noaptea pe v PH
27 ianuarie 2011(joi)
dimineata sint -12C. Peste Baiului si Valea Ph sint nori. Se pare ca vin incet spre abruptul Costilei. Desi aveam planificata alarma la 5:30(si la 7 sa plecam) am aminat treaba asta complicata...Dan dormea asa de bine ca nu am vrut sa-l trezesc...iar mie imi era somn pt ca toata seara(pina pe la 2 noaptea) am ascultat muzica.
6:50 imi fac curaj si ies sa aprind MSR-ul. Pregatesc ceaiurile si-l trezesc pe Dan. Ne hotarim cam greu la bagajele pe care sa le luam in traseu.
Ora 9, pentru ca "excursia' sa fie mai complicata luam toate bagajele la spinare, inchidem refugiul si plecam spre Galbenele.
Avansam incet si sigur pe urmele facute in ziua precedenta.
Zapada a mai inghetat, dar greutatea din spate isi spune cuvintul.
Pina la coama incepem si gifiim dar ne inchipuim ca sintem pe la 6000m cu bagaj. Dan e in fata si merge constant. Eu m-as obosi mai repede fiindca am un ritm ceva mai alert.
Intram repede in ceata dar si in Galbenele. Ne vom hotari la Hotel ce vom face cu bagajele. Posibil sa ne intoarcem tot pe Galbenele si atunci Hotelul e bun pt depozitarea bagajului inutil.
Cu greutate mare ne afundam si mai mult. Nu zarim decit firul vaii , dar nu foarte mult, poate 50-60m.
O iau in fata si depasesc o saritoare in care gasesc un spit de rapel. E bine de retinut, insa acum iarna nu e nevoie de rapel.
Prin ceata nu se disting prea multe amanunte ale marelui perete al Galbenelelor. Totusi se pare ca vom iesi curind din nor.
Dan vorbind la celular mai jos de Hotel
Momentele in care mergem repede la coltari sint rare. Asa ca sint nevoit sa ar nametii asemenea unui tractorist nebun. Trebuia sa fi lasat bagajul la refugiu...era mai intelept.
Deasupra Hornului dintre Fire
Pe linga noi curge un piriu cu zapada pulver ce vine din Hornul Coamei. Nu ne incurca prea mult curgerea asta. Dan s-a incalzit insa mie nu-mi place sa iau contact prea mult cu zapada.
Peretele Galbenele
Sosesc primul in dreptul Hotelului si parasesc firul vaii. Pina in Strunga Galbenele nu pare prea mult.
Strunga Galbenelelor
Gata, am hotarit sa urcam pe Hornul Coamei cu bagajele. Va fi mai interesant...
Hotelul Galbenele pe brina din stinga si Dan la confluenta
Pe pereti vedem gheata...e tentant sa incercam insa avem alt obictiv. La inceput Hornul e foarte ingust.
Hornul Coamei
Dan ma depaseste si merge pe dreapta cu gindul de a reveni in fir ceva mai sus. Intram in Fisura Galbenele(3A) gindind ca daca e mai larga in partea inferioara e mai lesnicioasa decit baza Hornului Coamei. .
ceva mai sus am facut stinga spre Horn
Dan reuseste sa treaca o ingustime si o saritoare insa eu ma blochez cu bagajul in spate. Dupa citeva strigate, vine si Dan cu sfoara. As fi avut un zbor nu prea placut. Treaba a fost cam urita cu bagaj. String din dinti, singele mi se scurge din miini stind cramponat in dragoanele pioletilor, incep si inghet dar finalmente "sar" pirleazul. Nu-mi place in ce ne-am bagat. Trebuia sa mergem pe firul Hornului...
Hai sa vedem pe unde continuam ca sa iesim din Fisura Galbenelelor. Mai urcam pe o fata, ma blochez la o treapta nemaiavind priza de picior si primesc iar un piolet de ajutor(adica agatam pioletii unul de altul).
Dan zareste o brina mica spre firul Coamei insa la jumate trebuie sa iesi in afara. O luam pe deasupra pe o fata domoala si sosim in Hornul Coamei. Cit timp si resurse pierdute..
Hotelul si Str Coltilor?
Dan la echipare(cam tirziu)
Continuam cu pozele...
Creasta Strungilor
Sintem atenti la traseul nostru...se pare ca avem o saritoare ceva mai sus. Incepe sa ninga.
Hornul Coamei
H Coamei , Hotelul(stinga) si perete de gheata
Panta nu e prea mare dar noi ne afundam pina la genunchi. de fapt sint 30cm de pulver peste un strat mai inghetat.
eu in Hornul Coamei
Pastram distanta, trecem pe linga 2 pitoane si o cordelina apoi sosim la o saritoare putin dezgolita.
Dan sub saritoare
Dan fiind primul trece fara mari probleme. Eu ma chinui putin apoi ma dau batut. Nu pot urca cu rucsacul asa ca ma ajut putin de semicoarda. Sus e un piton bine batut.
in sus nu mai sint probleme
Il depasesc pe Dan si bag urme pina la final cind mi se acreste. Ninge si e ceata.
BMC si obirsia Hornului Coamei
Se face 15:30 cind ajung alb pe Briul Mare al Costilei. Fac stinga spre V Costilei insa pina scot aparatul se incetoseaza iar. Dupa 10min soseste si Dan. Luam citiva biscuiti si ne pregatim de traversat spre Scorusi.
vin si eu pe urme, in traverseu
depasesc o creasta de zapada si zaresc Scorusii
Distingem Valea Scorusilor si Creasta malinului.
obirsia Scorusilor
Pe vale nu se poate merge asa ca ne lasam pe fund pentru a nu ne afunda...si coborim...
Fisura Scorusilor
Strunga Galbenelelor
Mai jos, prin ceata, facem stinga si prindem un vilcel secundar al Scorusului unde sintem nevoit sa facem o saritura mica. Nu am pozitie buna sau tupeu si ma codesc. Pina la urma sar fara rucsac.
saritoarea mare neacoperita la care facem un rapel
Ajungem in plina intuneric la Saritoarea Mare...e aiurea rau. Este un piton si o cordelina dar mult mai jos asa ca trebuie sa ne rapelam la un pom pina prindem cordelina respectiva...E 7seara.
Nu pierd vremea si merg inainte sa fac urme pe Hornul mare de la Scara. In partea de sus e mai dificil, catarind stinca. Cine e subtirel poate intra pe o fereastra si iesi apoi sub copacul de rapel.
iesire din Hornul pamintos
E 19:30 si sintem la obirsia vilcelului Poienitei. Mai e cale lunga pina la masina si pe drum la gindesc la calea cea mai rapida spre Busteni.
Pe firul Poienitei ratacim in zona de jos...ciudat fiindca am iesit pe banda galbena ce duce la Omu. Sintem intr-o poiana mare si daca nu vedeam marcajul sigur balauream mult. Sosim si la intersectia cu Munticelu. Apoi continuam pe Gilma Mare fiind o pereche de urme. Hm, Munticelu inca nu are urme. Urmam drumul de caruta si pe la 21:30 sosim la forestierul de Gura Diham, in Plaiul Finului, nu inainte de a ne hidrata la izvorul din padure.
incintat ca sint la final
o pauza pe forestier
Cascada de la marginea Busteniului nu a inghetat...continuam pe dreapta pe o strada in panta si la 22:15 sosim la jipul din padure, linga Camin.
Finalizam o tura frumoasa, solicitanta dpdv al efortului...data viitoare vom merge fara bagaj.
Felictari! Super tura. Apreciez astfel de ture pt ca trebuie sa ai o mare putere de caracter sa treci peste toate provocarile pe care ti le ofera traseul.
Mircea, usor nu a fost deloc! Cu bagaje de 20kg in circa sa faci marsul de apropiere fara poteca pina la refugiu e munca de sisif...apoi sa inoti pe Galbenele cu acelasi rucsac, sa bati urme pina la genunchi pe Horn, sa cobori pe Scorus si Malin pe noapte cu teama ca sigur vine ceva de sus si sa te mai ratacesti aiurea linga Pna Vaii Cerbului e o experienta pe viata. Dar sigur, am avut ce invata! Ca nu se merita sa te lupti prin iadul ala frumos cu bagaje mari! asta e concluzia, pe care nu mi-a cerut-o nimeni :-))
5 comentarii:
felicitari!tare tura ai facut!
@ciprian, multumesc
Felictari! Super tura.
Apreciez astfel de ture pt ca trebuie sa ai o mare putere de caracter sa treci peste toate provocarile pe care ti le ofera traseul.
Bravooo!
Mircea, usor nu a fost deloc! Cu bagaje de 20kg in circa sa faci marsul de apropiere fara poteca pina la refugiu e munca de sisif...apoi sa inoti pe Galbenele cu acelasi rucsac, sa bati urme pina la genunchi pe Horn, sa cobori pe Scorus si Malin pe noapte cu teama ca sigur vine ceva de sus si sa te mai ratacesti aiurea linga Pna Vaii Cerbului e o experienta pe viata. Dar sigur, am avut ce invata! Ca nu se merita sa te lupti prin iadul ala frumos cu bagaje mari! asta e concluzia, pe care nu mi-a cerut-o nimeni :-))
Trimiteți un comentariu