Piatra Mare si Postavaru de Stamarie

Stiam ca 15 august va fi liber national, asa ca visam sa stau la cort, o activitate mai rara la mine dar mult indragita. Detest paianjenii si furnicile care-mi intra in cort dar pentru asta e creat fermoarul.
Atunci, hai!
Echipa: Mihaela si Dan Hiker
Film: https://youtu.be/PCLVhTSrv9Q
Album foto: https://photos.google.com/album/AF1QipPGfYGINr7RQdhAmCrQjj7j3pFhhI2DDA-86qCK

Vineri 12 august 2016
Sosim pe la ora 20 in statia Timisul de Jos si continuam spre nord, repede pe marginea soselei intrucit ploaia se accentueaza. Nu dorim sa ne apuce apusul soarelui si mergem cit se poate de repede. Rasuflam usurati cind parasim soseaua. Simt cum umezeala imi intra pe la umeri, hai ca mai avem putin, ne vom opri sub primul copac de pe Valea Sipoaia in Dimbul Morii.
Nici nu imi aduc aminte daca am montat vreodata cortul pe timp de ploaie. Hai ca vom reusi sa intram la loc uscat si sa mincam. Ploua marunt dar reusim sa ne asezam cum trebuie.
Simbata 13 august 2016

Nu ne grabim sa ne trezim, azi ne vom odihni, vom cinta si daca vremea va fi uscata ne vom plimba putin. Inca de dimineata turistii se indreapta spre "magnetul" 7 Scari. Cerul se limpezeste si reusim sa uscam hainele.
Pe la 15:30 ne urnim din loc pe Drumul Familiar. Poteca este inca uda, pe alocuri noroioasa.
Intilnim citeva grupuri care acum coboara si sint putin mirati ca noi urcam la o ora tirzie,...dar eu am in plan un circuit frumos.
Dupa circa 1h de mers pe culme intilnim ramificatia care ne coboara la dreapta spre Prapastia Ursilor.

Ajungem la niste izvoare ce traverseaza un grohotis calcaros, apoi cu atentie tot pe triunghi albastru o luam usor la deal spre Canionul Sapte Scari.


Aliatul nostru este vremea racoroasa!

Sosim deasupra Canionului la 17:30 si inca se mai urca. Mai pierdem timp pina la ora 18 cind se va inchide accesul. Astfel vom putea sa coborim fara a impiedica pe cineva.

Recomand parcurgerea intr-o zi din cursul saptaminii si daca e posibil sa nu fie vacanta altfel riscati sa stati blocati pe scari mult timp.

Mihaela este entuziasmata iar eu sint incintat ca face fata traseului in coborire.
Un ultim grup ne transmite ca poarta a fost inchisa si va trebui sa gasim o solutie. In sensul coboririi am dat si de un israelian cu o fetita. Le spun ca trebuie sa sara poarta dar este periculos. Cred ca oamenii care risca in acest fel mai ales cu copii mici sint inconstienti. Fiecare pe barba lui dar mi-as dori sa ii pot ajuta insa mina lui Dumnezeu este peste noi. Angajatul de la Canion a deschis poarta pentru a verifica daca mai sint persoane. asa ca fara incidente ne coborim si noi cu gindul la celebra vulpe de linga cabana.
Pe la 7 seara sosim la tabara si ne gospodarim cum putem! Privim stelele si servim mamaliga cu unt si brinza de capra.
Duminica 14 august 2016
Traseul tinta: vf Postavaru 1799m, din V Timisului. Ne trezim pe la 7 si fiind o zi frumoasa aminam plecarea pina la 9:30.
Hotarim sa bem un ceai cu fursecuri si sa luam micul dejun mai tirziu genul unui picnic.

Urmam DN spre Sud pina la statia CFR Timisu de Jos apoi intram pe drumul forestier la stinga marcat cu corcoduse coapte, O prima varianta urmeaza valea Lamba Mare dar care nu duce chiar in virf.
Continuam pe drumul paralel cu soseaua nationala pina in dreptul statiei Petrom unde facem dreapta pe linga firul unui piriias.
Cotim stinga pe un dig si intilnim marcajul banda albastra, calauza noastra.
Suim pieptis si tot speram ca va fi si vreo zona mai domoala. Incredibila ascensiune, cistigam inaltime iar zgomotele soselei dispar treptat. Marcajul este bine aplicat si dupa vopseaua de pe iarba deduc ca in primavara acestui an a fost remarcat.
Continuam pe pante abrupte si poteci inguste deci deloc placut a merge iarna!!!
Dupa vreo 2 ore de la intrarea in traseu sosim la o poiana unde probabil a fost o stina.

Avem priveliste catre masivul Piatra Mare. Ne aflam in padurea de conifere iar pe pajiste sintem inconjurati de coada soricelului, cimbru inalt sau menta. Patru turisti o dau la vale(2h-2h30 de unde sintem noi).
Gata, poposim pt picnic. Imi e foame si cred ca pe virf este aglomeratie.

Ultima parte marcajul ne conduce spre dreapta si in vreo ora iesim in saua Postavaru. Aici nu este indicator care sa indrume catre Timis. Ultimii metri pina la virf si uraaa.

Nu am mai ajuns pe virf din 4 ian 1997. Facem un tur si ne grabim sa coborim catre Cheile lui SOLOMON. Mergem spre Cab Cristianul si sint curios  sa vad traseul spre 3 Fetite, dar din cauza gardului pt schi nu e nimic vizibil.

o luam prin dreapta lacului

Coborim spre Lacul de acumulare appoi trecem prin Poiana Ruia,

Undeva mai jos facem stinga pe punct albastru ce ne conduce la Pestera de Lapte 1305m, Ii spune de lapte intrucit daca atingi peretii atunci te faci ALB! Intram repede in ea insa fiindca bateriile sint epuizate iesim. Imi doream sa ajung aici de vreo 25 de ani... Continuam sa incingem muntele si sosim in Poiana Drester la o furcitura. de aici urmam banda galbena pe un drum de tractor utilizat in trecut la defrisari. Mai jos sosim la un drum bine intretinut, recent acoperit cu piatra si pe care se mai plimba oamenii desi este 6 seara.
Grabim pasul, intram in Cheile lui Solomon unde lumea face gratare.
Sosim la capatul autobuzului insa continuam pe jos pina in Piata Unirii unde trebuie sa rezolv o problema. Muchii si rabdarea noastra pe un traseu asa lung ne impinge rezistenta la limita. Trenul de 19:35 spre Timisul de Jos il vom pierde. Autobuzul 17B nu mai circula la ora asta iar alte autobuze merg doar pina in Cartierul Noua. Deacolo preferam un taxi(8 lei) pentru cei 3-4 km dar ora tirzie spre inserare(20:00).
La ceas de seara regasim cortul intreg pazit de Dumnezeu.  Uraaa! Am reusit!
Urmeaza o portie delicioasa de paste cu brinzica de capra!
Luni 15 august 2016
Lasam turistii sa ia avans in traseele din Piatra Mare iar noi plecam pe la ora 13:30 spre Prapastia Ursului. Din nefericire trebuie sa mergem printre sutele de turisti pina la intrarea in Canionul 7 Scari de unde traversam stinga apa Sipoaiei. Urcam o panta si apoi ne oprim sub imensa grota din Prapastia Ursului. Datorita unui izvoras si a vegetatiei verzi locul are tintari, deci grija daca veti campa aici.

Hornul Frumos, grad 3A

Mincam si apoi ma hotarasc sa pun o mansa pentru coechipiera mea de nadejde.

Urmeaza si coborirea in salam!

Si stringerea corzii, apoi coborim grabiti spre cort pentru a prinde trenul de 18:35 in care gasim greu locuri! Alo, CFR este asa de greu sa atasati niste vagoane?
Iata si filmul realizat pe perioada 12-15 august: