Vf Moldoveanu via Valea Rea 5 sept 2021

 Buun, este ziua de 4 septembrie 2021, seara si  parasim Valea Tirgului situata in Muntii Iezer, tranzitam Cimpulung si incepem sa urcam in dealurile Subcarpatilor Getici spre Comuna Domnesti Arges. Avem de toate in bagaje insa pofta pentru covrigi este mare insa nu pot fi gasiti la ora tirzie. Odata ajunsi in Valea Doamnei cautam cele citeva izvoare localizate pe drumul de acces. Din nefericire au debit foarte redus din cauza secetei. Drumul asfaltat este plin de gropi si denivelari care nu ne permit sa conducem repede. Deja s-a intunecat iar gasirea unui loc de cort raportat la semnalul telefonic este mai greu. Dupa ultima pensiune reusim sa gasim loc de cort+masina pe un cimp dar aproape de apa  dar si de drumul principal pentru a fi vazuti de Camelia si Dan din Tirgoviste. 

Ne organizam: unii aduc lemne, altii aprind focul si aragazul, iar fetele scot masa de seara. Sintem atenti sa nu fim jefuiti de vreo vulpe. Zeci de masini coboara dinspre Moldoveanu in plina noapte si facind nori de praf. Pe la ora 23 ne culcam iar pe la ora 2 dimineata aud motorul masinii lui Dan. Ii semnalizez cu lanterna si apoi adorm iar.

Duminica 5 septembrie 2021

Cind inca era intuneric(cca 5:45), ies afara si reprind focul.

Aprind si aragazul pentru a fierbe citiva cartofi adusi de Camelia. Dimineata vintoasa.

George a poftit la cartofi copti iar recomandarea mea este sa ii fierbem..

Desi sintem usor obositi dupa traseul de ieri din Muntii Iezer, ne mobilizam si pe la ora 8 pornim in lungul drum catre Stina lui Burnei. Iata Lacul de pe Riul Doamnei la confluenta cu Vasalatul(cale de acces spre Coltii Cremenei-jungla pe sus)

Continuam pe valea Slatina vreme de 1h30 sau putin mai mult calatorind in viteza 2 pina la capatul drumului. Sintem depasiti doar de 2-3 jeepuri. Asadar la ora 10 parcam masinile si incercam sa terminam pepenele. Desi prognoza ne indica frig si zapada proaspata, acum si aici este o vreme perfecta.

Nu sintem singuri pe traseu insa reusim sa depasim multe grupuri. Niste tineri chiar coboara fiindca au dormit in creasta. Iar 2 fete din Cluj se grabesc sa ajunga la masina intrucit au mult de condus.

Iata Virful Moldoveanu

Raminem uimiti cind vedem cascada Zbuciumatu dar si celelalte caderi. Iarba verde, mirosul placut, florile si stincile ne dau energie.

Curind dupa treapta glaciara vedem trapezul Vistea-Moldoveanu. Pe un prag cu vedere la Cascadele Vaii Rele, citiva din grup cinta ceva frumos "Mult imi placi piriu de munte", un imn crestin care rasuna pe toata valea la concurenta cu cascada. Camelia este profesoara de muzica, iar George si Daniela sint in cor la bas si alto. Trecem pe linga fiarele contorsionate ale vechiului refugiu lovit de avalansa in anii 1987. Toata zona este mlastinoasa si verde intens. La inceputul verii pe aici creste bumbacarita, o planta care face un puf ca de bumbac. Incepem a urca spre Portita Vistei in directia unei turme de oi la pascut alaturi de magarusi. Apar ceturile caracteristice crestei pricipale. Pe partea nordica nu vedem nimic. Fiecare urca cum poate, pe unde poate si in propriul ritm, unii savurind traseul si dificultatile crestei. Ceilalti din grup sint in premiera in Fagaras (exceptie Bilea).

Cam pe la ora 14 poposim scurt pe Vf Vistea Mare 2527m.Aici echipa noastra cinta "Este soare azi in viata mea" iar ceata incepe sa dispara.

Sint vreo 4 grade si pe drumul spre Moldoveanu cade o mazariche usoara de ne ingheata miinile, noroc ca avem si manusi. Doar George este in tricou.

Eu cu Iezerul triunghiular

Acum pasajul Spintecaturii Moldoveanului este echipat cu lanturi. Aglomeratie mare insa eu merg pe creasta matematica.

14:40 Virful Moldoveanu 2544m, Acoperisul Romaniei in echipa: Daniela cu sora ei Camelia+sotul Dan, George, Daniel, Emilia, eu.

Mie mi-au trebuit citeva incercari in Fagaras pina la ajuns la 20 de ani pe acest virf.... hmmm, ei au ajuns din prima. Bravo lor!

Poze, poze si apoi coborim spre Scarisoara insa intr-o sa ne oprim sa mincam masa de prinz din ghiozdan. Terminam repede si urcam spre vf Scarisoara. O pereche care nu stie drumul o ia razna pe o muchie secundara si apoi nu-i mai vedem. Nu stiu ce s-a intimplat cu ei. Au fost zone unde marcajul nu era prea clar insa tot ce trebuie sa faca un turist este sa mearga pe poteca marcata pina la primul indicator care ne anunta clar directia lacurilor Scarisoarei.

La 16:30 sintem deasupra Lacului Mare Scarisoara insa trecem greu prin aceasta zona intrucit magarii intilniti trag de noi, de chingile rucsacilor, de haine.

Trecem de un bordei apoi pe la alte lacuri mai mici.

Intre timp culegem afine si merisoare si alimentam bidoanele cu apa intrucit de citeva ore nu au mai fost izvoare. Popas pentru imnul "Mult imi placi piriu de munte". Urmind marcajul cruce albastra, bine aplicat, sosim la buza abruptului unde incep jnepenii.

De aici urmeaza o coborire mai abrupta insa poteca este uscata. Prindem din urma niste turisti care se cam certau si dam tare din bascheti spre vale. Sintem tare confuzi sa vedem cit de aproape  vom fi de cascada Zbuciumatu. Ideea este ca acum vedem niste cascade uriase suspendate, faine culoare de gheata in perioada iernii.

Asadar la 18:50 sosim inapoi la capatul drumului forestier dupa aproape 11km dar 1300m urcati.

Urmeaza un drum lung pina la Ploiesti. Aici pe vale a fost ploaie si au aparut balti pe drum deci masinile cu praf acum au si noroi. Mai prindem citeva reprize de ploaie , mergem constant, unii dorm linistiti iar altii mai tin de vorba soferul. Pe la ora 1 dimineata sosim teferi in Ploiesti. Unii vor merge la munca la ora 7. Ha, ha!

Iata albumul foto https://photos.app.goo.gl/fQXK35XNQrhbi4To6

Muntii Iezer 3-4 septembrie2021

 Visam la aceasta excursie inca din luna iunie insa atunci aproape fiecare final de saptamina a fost ploios, friguros si chiar cu zapada. Reusim sa ne mobilizam vineri 3 septembrie, dupa amiaza pe la ora 14:30. Sintem 5 persoane inghesuite intr-o masina, dar gata, primim si un pepene de la Cristi care doar o trimite pe sotie sa mearga cu noi!

Si sa prezint echipa: Daniela Tapalaga, George Dogaru, Daniel Vasilescu, Emilia, Hiker

Este cald la Ploiesti insa pe la 2000m se anunta usor inghet. Prognoza chiar mentiona zapada prin Fagaras, dar noi sintem echipati. Ne asteapta un drum lung, prin Tirgoviste-Cimpulung si Valea Tirlungului spre Lacul Riusor.

Pe la 17:30 oprim linga barajul Riusor unde ne asteapta 3 vulpite.

Sintem in zona muntoasa a muntilor Iezer Papusa iar citeva pietre cazute de pe versanti ne fac mai atenti la aceste pericole. Mai sus de cabana Voina, undeva aproape de confluenta spre Cabana Cuca si ref Iezer. Buun, reusim sa campam cortul si pina la lasarea intunericului aprindem si un foculet. Este usor sub 10 grade.

Mincam, povestim si sintem nerabdatori sa urcam. 

Asadar eu cu baietii(George si Daniel Vasilescu) dormim in cortul meu iar fetele(Emilia si Daniela) vor dormi in masina. Evident ca nu lasam pepenele intreg.

Simbata 4 septembrie 2021

Ma trezesc usor inainte de rasarit si fug sa caut o toaleta, apoi reaprind focul si pregatesc ceaiul si obisnuit budinca de orez. Treptat se da desteptarea intrucit vom stringe tabara. Mutam masina, ne echipam si la ora 8 sintem deja la primul indicator.

Urmam punctul albastru adica traseul de vara catre Lacul Iezer la inceput pe un drum forestier apoi transformat in vadul riului pina ce trecem spre stinga peste un dig. Pentru putin timp urmam un fir de apa iar mai sus urcam prin padure.

Mai sus trecem inca odata apa pe o punte iar pe acolo este si bifurcatia cu traseul de iarna. Ni se spune ca este ultima sansa cind putem lua lemne daca dorim sa ne incalzim la soba.

Poteca traverseaza o padure subalpina de jnepeni. Vedem crestele tot mai aproape insa afinele si merisoarele ne retin.

Greu de cedat. Dupa o ultima panta iesim pe buza circului glaciar unde se gaseste amplasat Refugiul Iezer.

Este o intreaga poveste, cum ca un avocat a dat acest loc societatii montane pentru a construi acest adapost.

Lacul Iezer

Aici servim masa iar eu povestesc despre ispravile mele de aici, solitare, din 3-4 decembrie 2020.

Dupa pauza meritata suim spre Crucea Ateneului Voinesti (ora 13). Aici pe drumul auto sint sosite 2 jeepuri.

Citeva pilcuri de ceata fac muntele mai tainic. Urcam sustinut pe marcajul crestei banda rosie insa lasam vf Iezer pe dreapta fiind ceva mai departe de poteca. Ne vom multumi cu vf Rosu 2469m.

Apar in departare Coltii Cremenei dar si formidabili Munti ai Fagarasului pina la Moldoveanu.

Coltii Cremenei, vedere pina la Moldoveanu

Oooh cit de binecuvintati sintem sa privim la zeci de km!

14:20 Ne pozam pe vf Rosu. Uraaa, vom continua spre est catre vf Batrina. Din pricina ca nu sintem bine antrenati nu vom alerga spre vf Papusa, astfel putind fi pe la 30km.

Trecem de o sa apoi urcam usor pe vf Piscanu si coborim usor in Curmatura Batrinei interceptind coborirea pe Plaiul lui Patru pe punct rosu.

Din urma sintem prinsi de 2 ciobani care isi mina la vale citiva magarusi cu bagaje. Au terminat cu tarcul oilor sterpe si vor mai sta citeva zile la stina din Piciorul lu Patru. 

Plaiul lui Patru

Din fericire ciinii de la stina sint tinuti din scurt si reusim sa trecem fara mari emotii iar la intrarea in padure mai poposim odata.

Intre timp Daniela, George si Daniel se schimba in sandale nemaisuportind ghetutele sau adidasii. De aici in  jos vom merge pe un drum vechi de caruta acum fiind dificil, pamintos si cu santuri adinci de 2-3m. Faptul ca este uscat ne ajuta enorm sa coborim pe picioare.

&nbsc

Pe drum ne intilnim cu o familie cu bunici si nepoti. Ramin uimit de cit de sus au suit acestia pe drumul abrupt cu torenti adinci,

Dupa citeva bucle ale drumului sosim pe la ora 18 la drumul public care vine de la Cabana Cuca.

Asadar azi am parcurs 23km, s-au urcat si coborit 1700m . Pentru azi este gata, avem cortul strins si toti decidem ca mai putem rabda de foame, acum esential fiind sa continuam drumul de masina cit este lumina. Trebuie sa ajungem la semnal gsm intrucit grupul se va mari la noapte.

Album foto Iezer https://photos.app.goo.gl/vt7jXqw8MookQ8ga6