Transapuseni 22-25 ianuarie 2013

Prima tura pe anul 2013 este propusa pentru o explorare a drumurilor forestiere in Apuseni. Invitatia trebuie onorata. Apuseni este grupa montana situata intre Mures(la nord de riu) si Crisul Repede(la sud de riu).
Vom trece printre mai multi munti, pe la izvoarele Somesului Cald, Rece, Ariesului si Ampoiului.
Echipa de off-road: Noam si Hiker
Album foto: https://picasaweb.google.com/101018020664577344875/CalatorieInApuseniDeLaGilauRachiteleLaAlbacScarisoaraRimetTrascauTransapuseni#
Video: http://www.youtube.com/watch?v=q2ZARoW8GNc 

sursa: Geologia Mtilor Apuseni, V Ivanovici, 1976

Sint prima data in acesti munti, iar de la ultimul examen la geografie au trecut vreo 15 ani, asa ca e necesar sa studiez acasa citeva harti.
Marti, 22 ianuarie 2013,
Pornesc din Ploiesti pe o vreme calduta. Zapada s-a topit si parca adie vint de primavara. Hm, prea repede!

Am un start buuun, iata pentru astia am luptat 23 de ani! Nu au inteles nimic. Trebuie sa ne hotarim: comunism ori capitalism?! Nu putem dupa 2 decenii sa ne dorim la mijloc. Mijlocul e saracie, criza e doar in desert si la poli!
Cobor in Predeal si de aici continui cu jeep-ul via Brasov-Sighisoara-drum de camioane Targu Mures-Turda.

linga autostrada A3, la o aruncatura de bat de Turda

Parcurgem citiva km pe A3 si iesim spre Turda si Mihai Viteazul. Ne abatem la Cheile Turzii sa vedem daca ne impresioneaza cu ceva. Urcam prin satul Cheia si spre Muntii Trascau. Cerul e inorat si temperatura pozitiva.

Valea Hasdate cu Cheile Turzii

Din departare se zareste deschiderea Vaii Hasdate cu Cheile Turzii. Wow, am ajuns la baza, mai trebuie sa urcam un drum cu putina gheata. La cabana parcam masina si ne orientam putin apoi o luam repede spre Chei! Aici incepe rezervatia si sint multe marcaje spre Cheile Tureni ori satele invecinate.  Peretii sint spituiti si fiecare ruta, mai grea ori usurica, te invita sa o incerci. Aici, fiecare ar putea face un traseu, dupa posibilitati, antrenament si vreme ori curaj. E un rai al alpinismului, trasee mai numeroase decit in Rasnoave, daca nu le punem si pe cele de escalada.

harta la intrarea in Cheile Turzii, linga cabana si camping

Cheile Turzii

E ceva gheata pe trepte si pe poteca insa ne riscam si mergem. Sint destule urme, semn ca in week-endul trecut a fost cald si pasionatii de stinca au urcat la trasee. Acum stinca e umeda. Ce rau imi pare ca nu e timpp sa ne aventuram in vreun perete si sa cascam ochii la trasee, ori macar sa parcurgem toate cheile! E tirziu, la 16:30!
Pe o vreme ploioasa ne indreptam spre Cluj Napoca unde avem intilnire cu citva membri ai unui club de off-road. Mergem pe vechiul drum Turda-Cluj napoca si nu pe A3 fiindca ne-ar duce prea departe spre Gilau.

lupoaica

Trecem si de dealul Feleacului, iar aglomeratia in jurul orasului creste simtitor desi este 7-8 seara. Tzuki si Tomas ne transmit informatii "pretioase" despre starea drumurilor. Toamna trecuta s-au cam asfaltat Transapusenii. Bleah, macar zapada sa avem.

Statuia Regelui Mathias Rex

Pe la 9 seara mergem vreo 16km pina la un Motel in Gilau linga baraj. Contra sumei de 98 lei/camera ne cazam. Hm, dusul cind il faci se uda toata baita! Scump, nene, scump. Lasam bagajele si plecam sa vizitam Clujul pe noapte.

sanie off-road

Ceata din zona extraurbana ne incetineste viteza. Dupa o pizza si citeva poze revenim la Motel Gilau.
Miercuri, 23 ianuarie 2013
Vreme mohorita, +1*C, lacul Gilau este inghetat iar drumul si padurea inca fara zapada.

Baraj Somesu Cald(lacul nr 2)

Urcam pe malul drept geografic si Noam imi spune ca vrea sa mearga pe drumuri forestiere. Ai rabdare, sigur vom gasi, dar acum e iarna si posibil sa nu putem trece pe ele. Pe stinga lasam drumul ce duce pe Somesul Rece spre Maguri-Racatau. Incercam sa servim un ness/ceai intr-un bar satesc insa la 9 dimineata se simte deja fumul de tigara. Mergem pe Somesul Cald pe o atmosfera apasatoare. Se pare ca toate pensiunile, restaurantele sint inchise.

bifurcatie

Continuam spre satul Marisel si la o intersectie luam un localnic la autostop. Ne indruma pe un drum la dreapta spre Castel.

Castelul de ape

 Drumul continua lejer, apare zapada dar de la Castel trebuie sa cuplam toate dispozitivele de tractiune. Trecem cu viteza peste bolovani, in inconstienta lui Noam si nu facem nicio pana. Am scapat...

Deasupra castelului

Sosim pe o culme, deasupra Somesului Cald. Fulguieste si dupa inca 1km iesim la intrarea in Marisel, la asfalt! Dupa citeva sute de metri, pe dreapta zarim un alt drum de pamint, printre garduri, si un fel de marcaj.

Deasupra Somesului Cald

Cotim dreapta pe noul drum. Zapada veche inghetata si drumul ingust printre garduri pune soferul si masina la "menghina". Trecem, ne invirtim prin pasuni, intrebam localnici unde ar duce drumul si dupa alte invirteli ne hotarim sa iesim la asfalt spre un releu de telefonie si un sir de stilpi electrici.

Scoala din Marisel

Tranzitam satul Marisel si apoi la iesire pe stinga zarim niste marcaje pe stinga. Intram in zapada printre brazi, curatam drumul de cetina si continuam.

pe punct galben

E frig acum, -3*C,  si rotile prind bine in zapada zgrunturoasa, firn. Iesim iar in asfalt la Crucea lui Avram Iancu.

Crucea lui Avram Iancu

la furcitura

Sint coroane si flori proaspete, trag un cadru si ora inaintata ne zoreste spre un restaurant. Dar veden o alta continuare a unui drum prin padure, tot pe stinga. Ne afundam, masina e supusa unor treceri dificile. Apar si  alte ramificatii si regretam ca nu am luat un gps bun. Cel de pe telefon necesita internet, iar waze-ul nu-l stim a-l folosi. Oprim si cercetam drumurile. Peste tot urmele de jeepuri dispar asa ca nu vreau sa facem o prostie si intoarcem masina pina in ultima  poiana. Ne intilnim cu padurarul Traian Bilc din Marisel ce se plimba cu jeepul. Ne lamureste putin despre starea drumurilor. 

cu padurarul in spate

O luam pe prima la dreapta si iesim la drumul forestier spre Belis. Sosim la asfalt, iar spre dreapta e drumul nostru catre lacul Belis.

lacul belis

Incepe sa fulguiasca iar matele noastre cer mincarica.

linga baraj

Raminem uimiti de peisaj. Aici lacul nu e inghetat si nu e nici zapada continua. cautam o pensiune, restaurant, terasa....cam greu in cursul saptaminii. In Belis reusim sa prinzim pe o strada de linga primarie.

in Belis

Ninge. Si ne indreptam spre Belcesti si Rachitele. Drumul asfaltat e acoperit de zapada si ceva gheata. este proaspat asfaltat dar peisajul e dezolant...imprejurimile sint defrisate. Drumul continua in serpentine, trecem prin Dealul Botii si dupa alte urcari si coboriri destul de periculoase sosim in localitatea Rachitele, bastina lui Emil Boc.

Rachitele, Valul Miresei

In centru facem stinga cale de 5km pe drum de pamint. Este mult noroi intrucit se doreste captarea apelor in conducte pt micro-hidrocentrale!  Asteptam 30min eliberarea drumului.

Primul weekend din februarie e dedicat unui concurs de catarare pe gheata. Raminem uimiti dar nu avem sculele pentru catarare. Ninge. De aici ne dorim sa continuam pe forestierul inzapezit si sa ajungem peste culme la Padis. Sint neincrezator deoarece drumul offroad ar ajunge la 1400-1500m altitudine deci cu multa zapada. Urcam si dupa prima curba hotarim retragerea. Intoarcem, coborim usor si...pierdem controlul.

linga prapstie

Masina se intoarce pe gheata...roata din spate este la o palma de prapastie.Sintem speriati, ies usor din masina si incerc sa pun pietre sub roti. Sint greu de gasit, greu de scos din gheata si zapada atunci cind pielea iti e la macelar presat de timp.

Masina s-a fixat, scot lanturile, dansez in "patru labe" pe gheata, scot si chingile de ancorare si trec la volan cu piciorul pe frina.
Operatia dureaza, miinile ingheata dar finalmente scoatem masina de acolo. Lanturile sint de aur si ii spun lui Noam ca nu trebuie sa ne fie rusine sa punem lanturi pe jeep. Asa am vazut si pe tractoare sau pe jeepurile din Caucaz.

magazin in Rachitele

 Revenim la drum si asteptam eliberarea lui de catre camioanele cu pamint apoi continuam spre IC Ponor.

Drum pe valea Stanciului si Cascada Rachitele

Drumul e curatat ...dar e lung, apreciez la vreo 20km pe noapte pina la Cab Padis. Avem si cort, si saci de dormit pt extrem dar si aragaz.

spre Humpleu

Sosim intr-o sa(Saua Prislop) unde e un panou si bifurcatie. Nu imi dau seama care-i drumul principal spre Doda Pilii. Pe toate drumurile sint urme(mai slabe) si informatii despre Pestera Humpleu! Continuam totusi pe acelasi drum si trecem prin Doda Pilii, un catun in mijlocul naturii. Aici este indicator spre Poiana Horea, noi totusi urmam drumul inainte in noapte spre IC Ponor.

bifurcatie

Drumul are zapada dar Noam reuseste sa conduca cu 40km/h. Tzuki de la clubul off road ne zicea de un drum vechi roman. Banuiesc ca sintem pe el! Trecem pe linga IC Ponor, o pensiune si apoi pe dreapta un drum catre Cheile Somesului Cald. La urmatoarea bifurcatie tinem stinga. In plina noapte zaresc niste marcaje turistice pe care nu le bag in seama. Urmele de pe drum dispar asa ca decidem sa revenim la bifurcatie. Sint urme si pe varianta asta insa ceva nu intelegem, harta si indicatorul din teren nu prea corespund. Renuntam. Semnalul e slab, revenim la pensiunea vazuta, intram.


Are piscina, camere la 80 lei, cu dus. Avem si permisiunea de a gati si a ne balaci.

 Pensiunea Alex de linga IC Ponor isi merita toti banii. Curentul electric e obtinut intr-o microhidrocentrala, are 2 centrale pe lemne si tot dichisul. Acum, citiva salvamontisti se balacesc in apa calda. Sint 24*C in interiorul salii de piscina. Noi sintem prea obositi si ne multumim cu un dus.

Joi, 24 ianuarie 2013
8:30 pornim motorul si mai incercam odata drumul spre Padis. Sint -10*C si senin. A mai nins citiva cm dar a trecut lama de 2 ori. Aflam ca drumul spre Cabana Padis e primul la dreapta dupa intersectia cu Cheile Somesului Cald doar ca deseori iarna ultimul km este infundat de zapada.

IC Ponor, satul de vacanta, pustiu

 In locurile astea se intimpla sa ninga chiar 1m intr-o noapte. Mergem pe urme, trecem printr-o zona defrisata. Zarim culmile golase si intram in zapada mare.

drumul IC Ponor-Cab Padis

 Urmele dispar. Punem lanturile dar zapada e prea inalta si raminem pe puntea masinii.

operatie grea la -9*C

Intoarcem si revenim la Doda Pilii. Este tot frig mai ales la umbra. Primim informatii de la localnici ca drumul spre Poiana Horea este curatat. Ii dam talpa fara lanturi.

in Doda Pilii

Si in scurt timp gasim un camion ce nu poate urca din cauza gheti...aiurea. Sa te mai increzi in localnici. dar noi reusim si sosim in scurt timp la intrarea in Giurcuta.

Bif Giurcuta-Poiana Horea

Ce bine e la soare aici in mijlocul raiului! Facem dreapta, urcam usor si dam de un camion ce incarca lemne in drum. Trecem de el, nu fara emotii si dispar urmele. Ce stiu localnicii? Treceti fara plasa(lanturi-nb).

spre Poiana Horea

Ii dam viteza spre a nu ramine intepeniti, emotii, tensiune, riscam si tot urcam pe niste urme vechi acoperite aproape total. Cind drumul coboara oprim si verificam daca este gheata. Continuam incet, avem control si apar urme, semn ca sintem aproape. Intilnim stilpii electrici si localnicii.

Satul Poiana Horea

Sosim in centrul satului. Aici a locuit Horea...sintem in inima Tarii Motilor. Drumul spre Cluj e bine curatat.
Intram in Pensiunea Florin(50 lei camera cu dus, curat) si luam nesscafe. Ne sade bine cu drumul si zorim spre Cimpeni. Dupa ultimele case drumul nu mai este curatat dar inca sint urme vechi. Trecem prin paduri mindre...si sosim in satul Matisesti unde un indicator ne invita catre Izbucul Matisesti.

Localnicii nu stiu prea bine, hm, vreo 5km deci mergem.  Mai sus, luam un vinator/padurar ce ne arata locul. Nu-i nimic impresionant sau marcat obiectivul. Aiurea. Si mai sus pe vale este Peste Dilzii dar inchisa cu poarta de fier.

izbucul Matisesti

Lasam vinatorul sa-si faca treaba la vinatoare si revenim la asfalt. La inceput coborim printre munti, pe valea Albacului, apoi printre dealuri. Peste tot sint pensiuni...dar inchise(poate nu toate).

statuia lui Horea

Poposim in satul Horea, la statuia lui Horea. Sintem in Tara Motilor, vremea e inchisa. "Agatam" doua localnice batrine ce vor sa ajunga in Cimpeni. Le luam dar le lasam in Albac fiindca noii planuim sa vizitam zona Girda de Sus.

Garda de Sus

Iesim in drumul national DN75 si facem dreapta(vest). Trecem prin Cheile Albacului si ale Mindrutului. In Scarisoara nu ne intereseaza nimic, insa in Garda de Sus facem dreapta pe piriul Garda. Sint 10km asfaltati recent pina la ghetarul de la Scarisoara, acum pe drum cu zapada.

ghetarul de la Scarisoara, 10 lei adulti

A iesit soarele, sau  am ajuns noi la el :-). Sintem norocosi si ne gasim cu responsabilul pesterii care ne conduce cale de 10min pina la intrarea in maretul monument, unic in Europa.

Uitasem cum arata si ma asteptam sa intram normal si mai usor...insa realitatea este alta. Avem de coborit muuulte trepte cu zapada si gheata.

coborim

Eu am si manusi dar nu le folosesc desi e sint necesare, miinile fiind in contact cu balustradele. Sintem singuri, responsabilul cavernei a ramas sus.

zona e luminata, "Patinuarul"

Impresionant! Peste tot e gheata, insa puntile faciliteaza accesul pina deasupra ghetarului.

ghetarul de la Scarisoara

In muntii inalti nu am vazut asa de multa gheata. Aici am ocazia sa vad  gheata veche de mii de ani(geologii spun de milioane de ani!)

rechinul de gheata

E liniste aici in adincul pamintului. Cercetatorii si speologii au patruns mult mai adinc. Nu e prea mult de vizitat, dam un ocol si iesim spre lumina.

am fost si eu acolo !!! La Scarisoara

Avem de facut drumul spre colivia administratorului. Parca e mai usor la urcare, desi gifiim. Sus e soare si avem moralul ridicat dar ne e cam foame...

Cheile Ordincusii

 Avem optiunea de a merge inca vreo 10km pina la Casa de Piatra si alte zeci de pesteri insa NU ESTE TIMP!

Poarta, este o arcada- fereastra ce comunica cu muntele

 Sus in poarta calcaroasa este infipt drapelul Romaniei. Phew, ce sarcina!

Pestera Poarta lui Ionele

Intrarea in pestera este 7 lei/adult insa acum e inchis. Mergem totusi pina la intrarea cu grilaj.
Aproape de Garda de Sus facem stinga si intram in Cheile Ordincusii spre Pestera Poarta lui Ionel. Exista un nr de telefon al responsabilului de acolo.

spre Alba Iulia

Se insereaza si mergem spre Alba Iulia. tranzitam Cimpenii, Zlatna si cu parere de rau lasam si drumul de acces spre Rosia Montana! Offf, de ce este ziua asa de scurta?

Vineri, 25 ianuarie 2013

Romcan, un motel pentru camionagii, 85 lei

 Azi ne vom intoarce la Predeal si pe lista noastra a obiectivelor mai apar Cheile Rimetului(ale Manastirii) de linga Teius si Ripa Rosie de la Sebes. Ne-am culcat cu halou de luna si ne-am desteptat cu ...zapada!

Manastirea Ramet

In Teius cotim vreo 15km pina la Manastirea Ramet. Ninge marunt. Urcam spre Chei, apoi parcam masina. Gasim indicatoare turistice . Sintem in Muntii Trascau, zona unde nu credeam ca voi ajunge in tinerete.

Superbe trasee pentru cataratori

Si multa gheata formata in zilele trecute. Fiecare isi ia cite o trinta si mergem apoi prevazatori.

Tancuri

Pentru facilitarea parcurgerii sint montate scoabe.Este o vreme minunata...sa vezi stinca pudrata este tare impresionant.

in Valea Manastirii

Timpul ne zoreste. Si revenim in Teius unde Noam cumpara parizer, rosii si piine iar vinzatoarea ii face sandwischuri.

la spalat covoare

In scurt timp Noam are probleme stomacale...Se pare ca nu este obisnuit cu astfel de salam.

fortificatii in spatele Primariei Sebes Alba

In Sebes oprim linga primarie pentru a vedea niste fortificatii, zidul unei cetati insa nu sintem impresionati.

Biserica din Sebes

 Mai degraba biserica evanghelica e de pozat.

Alba Iulia, locul Marii Adunari Nationale

Incercam sa vedem Ripa Rosie insa acum pe zapada poaspata nu are imprtanta! Ghinion! Si continuam spre Alba Iulia, unde ieri pe 24 ianuarie. Aseara nu am avut timp sa vizitam,asa ca acum mergem spre Cetate.

Mihai Viteazu

Citeva poze si trebuie sa plecam spre Sibiu. Ne grabim spre magazinul de echipament montan si...uitam de satul Sibiel bine vorbit de turistii straini. Dam fuga in centrul Sibiului apoi revenim spre Orlat si Sibiel iar pe drum facem cadou sandwischurile. Sibiel este un sat taranesc ca multe altele in care se pastreaza traditiile, centrul de informare este inchis. Se insereaza si cu gps si indicatoare nimerim drumul spre BV prin Selimber, un ocol de 1-2km. Rind pe rind lasam asezarile din Tara Fagarasului.
Fagaras, ora ~18, servim un ness si schimbam soferii. Nu sint incintat sa trec la "covrig" noaptea pe carosabil umed. Deci imi iau adio de la trenul meu spre Ploiesti.  Conduc mai incet si ma las depasit de tiruri si alti aiuriti ai soselelor.
20:30 Predeal, Vila Vitalis, citeva grade sub zero.
In 3 zile am realizat 1200km cu 400 km mai mult decit era in planul nostru, cit vazusem pe harta.
Concluzie: Apusenii(Gilau, Vladeasa, Bihor,Trascau)sint interesanti, obiective faine, necesita timp si vreme buna. referitor la drumuri: nu acordati mare incredere spuselor localnicilor.

Filmul turei off-road: